Socialiștii și comuniștii moldoveni se opun ca Referendumul de aderare la UE să fie organizat în același timp cu alegerile prezidențiale din Moldova

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat astăzi la Curtea Constituțională articolul din Codul Electoral care permite organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale, relateaza Unimedia preluat de stiripesurse.md

„În ianuarie, Parlamentul Republicii Moldova a modificat, din nou, Codul Electoral. A modificat în anul alegerilor prezidențiale. A modificat fără acordul Comisiei de la Veneția, fără consultări cu organizațiile naționale și internaționale, în goana care caracterizează clar PAS. Acțiunile PAS sunt o absurditate. Înțelegem perfect că toate acestea se fac pentru a îmbunătăți rezultatele Maiei Sandu la alegerile prezidențiale. Dar aceasta este o altă batjocură la adresa legislației Republicii Moldova.

Un referendum național este o procedură pe care multe țări au efectuat-o înainte de aderarea la UE. Dar acest lucru se întâmplă după ce țara candidată primește o invitație de la Bruxelles pentru a deveni parte a UE. Nu am primit încă o astfel de invitație, abia începem negocierile care vor avea loc de-a lungul anilor.

Prin urmare, modificarea Codului Electoral este ilogică și contradictorie: „…Referendumul nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și 60 de zile după ziua alegerilor generale parlamentare și prezidențiale”, dar „poate avea loc în aceeași zi””, a declarat Vlad Batrîncea.

Referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Veronica Roșca. Documentul a fost adoptat în Parlament.

Președinta Maia Sandu a venit cu precizări cum va putea fi organizat referendumul din toamnă în Transnistria, privind integrarea europeană. „Pe teritoriul regiunii transnistrene nu se pot deschide secții de vot, pentru că acesta nu este controlat de organele constituționale. Dar cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului pot veni să voteze în secțiile de pe malul drept”, a declarat șefa statului.

Șefa statului Maia Sandu a venit cu un mesaj la trei ani de la învestirea sa în funcția de președintă a Republici Moldova. „Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a scris aceasta pe rețele.

În septembrie 2023, președinta Maia Sandu refuza să spună dacă va candida sau nu pentru al doilea mandat de șef de stat. „E devreme să discutăm acest subiect”, a spus atunci șefa statului.

Pe 24 decembrie 2020, a avut loc ședința solemnă comună a Parlamentului și Curții Constituționale cu ocazia învestirii Maiei Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova.

În dimineața zilei de 24 decembrie, preşedinţii Lituaniei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Poloniei, României şi Slovaciei au transmis un mesaj de felicitare Maiei Sandu cu ocazia învestirii sale în funcţia de preşedintă a Republicii Moldova, lăsând următorul mesaj: „Ne exprimăm sprijinul nostru deplin pentru Maia Sandu și eforturile sale de a consolida implementarea reformelor, pe baza valorilor democratice, libertăților fundamentale și a statului de drept.”

La data de 15 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, ea având un avans de peste 15 puncte procentuale după numărarea a 100% de procese verbale, obținând 57,75%.

Contracandidatul său, candidatul independent, Igor Dodor, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost votat de 690.139 dintre alegători, respectiv 42,25%.

Maia Sandu a fost aleasă de 943.486 de cetățeni, devenind astfel, primul președinte al țării votat de un număr atât de mare de alegători.