Premium
Solutii reactive sau pro-active de gestionare a sincopelor in aprovizionarea cu medicamente?
Masurile aplicate in Romania pentru gestionarea sau prevenirea situatiilor de criza generate de lipsa temporara sau definitiva a unor medicamente esentiale - cazul imunoglobulinelor sau a unor oncologice - au fost pana in prezent: autorizaţiile pentru furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale si activarea mecanismului european de protectie civila.
Ambele reprezinta solutii reactive, sunt adoptate abia dupa ce medicamentele lipsesc deja, sunt temporare şi impredictibile, cu proceduri de autorizare indelungate avand in vedere multitudinea actorilor implicati (comisii, directii MS, agentie de reglementare, distribuitor,laboratoare de analize, etc ), fiind în plus, șimai costisitoare pentru stat. Ca exemplu, situaţia recenta a lipsei unui citostatic folosit pentru tratamentul bolnavilor cu cancere localizate la nivelului capului, gâtului colului uterin şi organelor genitale, care desi nu lipseste din tara, fiind autorizat pentru nevoi speciale si aflandu-se in stocuri, nu poate fi achizitionat de catre institutiile spitalicesti de la distribuitorii care le au in stocuri, din cauza pretului mult prea mare fata de pretul maxim aprobat in Romania. Bolnavii sunt astfel obligaţi să achizitioneze medicamentul din strainatate.
În baza legii, unitatile spitalicesti le decontează contravaloarea în baza facturilor doveditoare. Decontul se face însă din fondurile proprii ale spitalului, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu decontează facturi fiscale de la furnizori cu care nu se află în contract.
Acest mod de solutionare, nu numai ca priveaza pacientii de medicamente dar creste costurile de achizitie pentru toti cei implicati: pacient, spital, stat.
De ce, în această situaţie, nu putem profita de toate posibilitățile de economisire fără a împiedica calitatea și serviciile? De ce nu se prefera modalitatile pro-active de gestionare a situatiilor de lipsa de disponibilitate a medicamentelor?
Se pot face economii considerabile prin utilizarea medicamentelor generice și a medicamentelor importate paralel. Sistemul nostru de sănătate are nevoie de toate alternativele posibile de aprovizionare, atat prin import direct deproduse farmaceutice dar si paralel.
Uneori, pacienții sunt gata să cumpere singuri unele medicamente, chiar dacă acestea nu se află pe lista de medicamente compensate si gratuite sau nu sunt autorizate in Romania. Daca primele pot fi gasite in tara dar la preturi mari, ultimele, desi pot salva vieti, nu pot fi accesate de catre pacientii romani decat din alte tari, la preturi prohibitive uneori.
Importurile paralele farmaceutice contribuie la diversitate comerciala, oferind pacientilor libertatea de a alege un medicament mai accesibil de calitatea identică și, prin urmare, economisesc cheltuieli.
Importul paralel de medicamente contribuie la reducerea costurilor prin furnizarea către pacient a celei mai ieftine alternative, în special pentru medicamente fără prescripție medicală. In cazul medicamentelor cu prescriptie medicala, importul paralel poate substitui acele medicamente esentiale care au fost retrase din Romania si poate substitui nevoia pacientilor de a le achizitiona singuri din alte state UE.
În unele state europene importurile paralele sunt chiar impuse de lege, cum ar fi Germania dar si Suedia, Danemarca, Olanda. În conformitate cu legea germana, cel puțin 5% din medicamentele vândute in sistemul de asigurari de sanatate (compensat sau gratuit), trebuie să fie importuri mai puțin costisitoare, respectiv importuri paralele. Numai în 2014, companiile germane de asigurări de sănătate au economisit 220 de milioane de euro prin importuri paralele.
Importurile paralele pot creea economii bugetelor de asigurari de sanatate si implicit pacientilor.Într-adevar, dat fiind preţul minim în România, aceste economii nu sunt la nivelul economiilor din alte state din vestul sau nordul UE, undepreturile medicamentelor sunt mai mari. Cu toate acestea, efectul general al importului paralel,pe orice piaţă, este că imbunatăţeşte accesul pacientilor la medicamente. In Raportul Consiliului Concurentei privind Investigatia utila pentru cunoasterea sectorului farmaceutic din Romania, din August 2016, au fost identificate medicamente cu 20-60% mai ieftine in Grecia, Austria, Slovacia, UK dar si in alte tari, fapt care reconfirma necesitatea importului paralel si in Romania.
Problema retragerii medicamentelor de pe piaţă este cunoscută în România: este oreactie a DAPP (Detinatorilor de Autorizatii de Punere pe Piata) tot mai des intalnita in contextul politicilor de pret si a taxei clawback. În spatiul public s-a discutat recent despre alte123 de medicamentecare pot dispărea de pe piațăpână la sfârșitulanului, in contextulmodificărilorpropuse de autorități la Ordinul 368/2017 privindmetodologia de calcul al prețurilor. Acestenoiretrageripot genera o nouăcriză a medicamentelor.
Disponibilitateaunui medicament importatparalel, sauchiarpresiuneaindusa de potentialapunere pe piata a unuiastfel de medicament, poate duce la prețurimaimicipentruechivalentul intern sausau, în cazul retragerilor operate de companiile farma, chiar la reluarea aprovizionarii cu medicamentele retrase din ratiuni comerciale.
Autorităţile sunt tot mai conştiente de necesitatea soluţiilor alternative de aprovizionare a pieţei pentru a pune la dispoziţia tuturor pacienţilor, in mod echitabil, medicamente pentru o gama cat mai larga de afectiuni.Distribuția paralelă creează o eroziune generală a prețurilor, care aduce beneficii tuturor cumpărătorilor (pacienti, case de asigurari de santate, programe nationale de sanatate), prin faptul că aduce un element concurențial important, dinamic, în special în segmentul protejat împotriva brevetelor, care nu este competitiv în ceea ce privește prețurile, acea parte a pieței pe care genericele nu o pot atinge.
