Premium
Un sondaj CURS scoate la iveală cifre foarte interesante și care pot avea un impact major asupra modului în care vor fi concepute listele pentru alegerile din 2024 (europarlamentare, locale și parlamentare). Românii își doresc femei pe listele electorale, dar pe merit! Dintre cei care vor totuși o soluție impusă, doar jumătate susțin că ar trebui ca această impunere să se facă prin lege.
Femei pe listele electorale doar pe bază de merit - VEZI Analiza comparativă la solicitarea stiripesurse.ro
Întrebați despre dezbaterea publică privind impunerea unor cote de candidați femei pe listele partidelor, 59% din respondenți susțin că nu trebuie să existe cerințe minime pentru femei sau bărbați, ci selecția să se facă pe merit, în timp ce 33% susțin că, pentru a avea o mai mare reprezentativitate, femeile trebuie să fie prezente într-un număr semnificativ pe listele de partid.
Concluzionând, sondajul relevă faptul că electoratul tuturor partidelor este de acord că nu ar trebui impuse cote minime de gen și că selecția candidaților să se facă pe merit:
-61% din electoratul AUR
-59% din electoratul USR
-54% din electoratul PNL
-52% din electoratul SOS România (Partidul Dianei Șoșoacă)
-59% din electoratul PSD
Alegătorii din mediul Urban sunt mai categorici în această privință – 63%, față de 52% în mediul rural.
Dacă ne uităm la distribuția pe regiuni istorice, respondenții nu sunt de acord cu impunerea prin cote de gen a candidaților, ci candidații trebuie nominalizați pe liste pe bază de merite:
Transilvania – 64%
Muntenia – 59%
București – 59%
Moldova – 50%
În ceea ce privește analiza datelor în funcție de sex, vârstă, educație, ocupație și sectorul în care își desfășoară activitatea, se observă că - indiferent de segment - există majorități de peste 50% care indică meritul drept criteriu unic pentru selecția candidaților.
Cei mai vehemenți sunt: Bărbații din grupa de vârstă 31-60 de ani, cu studii superioare, care sunt angajați în zona privată.
Cele mai puțin vehemente sunt: Femeile între 18 și 30 de ani, care au cel mult liceul și care muncesc la stat.
Păreri împărțite între cei care vor o soluție impusă: lege sau reglementări interne ale partidelor?
Dacă vom merge mai departe pentru a vedea cine sunt cei 33% care susțin că femeile trebuie să fie prezente într-un număr semnificativ pe listele de partid pentru a avea o mai bună reprezentativitate, observăm și soluțiile susținute de cei intervievați:
-48% susțin că e nevoie de o Lege care să oblige partidele să nominalizeze un număr minim de femei pe listele electorale (cote de gen),
-47% sunt de părere că reglementarea prin lege ar fi excesivă și că partidele ar trebui lăsate să-și stabilească regulamente interne prin care să sporească numărul de femei pe listele electorale.
În funcție de opțiunile politice:
-AUR: 47% susțin o lege, 49% vor reglementări interne de partid
-USR: 55% susțin o lege, 45% vor reglementări interne de partid
-PNL: 45% susțin o lege, 55% vor reglementări interne de partid
-SOS România: 42% susțin o lege, 58% vor reglementări interne de partid
-PSD: 51% susțin o lege, 39% vor reglementări interne de partid
În funcție de mediul rezidențial:
Urban: 44% susțin o lege, 51% vor reglementări interne de partid
Rural: 52% susțin o lege, 42% vor reglementări interne de partid
În funcție de regiune:
Moldova: 49% susțin o lege, 44% vor reglementări interne de partid
Muntenia: 61% susțin o lege, 37% vor reglementări interne de partid
Transilvania: 47% susțin o lege, 45% vor reglementări interne de partid
București: 48% susțin o lege, 47% vor reglementări interne de partid
Răspunsurile sunt sensibil echilibrate și în ceea ce privește distribuția în funcție de sex, vârstă, educație, ocupație și sectorul de activitate :
Categoria care susține cel mai mult necesitatea unei Legi pentru impunerea femeilor pe listele electorale este cea a femeilor între 18 și 30 de ani, indiferent de studii și de ocupație, dar care de regulă muncesc la stat.
La polul opus, categoria care susține cel mai puternic că nu este nevoie de o lege este cea a femeilor/ bărbaților între 31-60 de ani și peste, care au de regulă studii superioare și care lucrează în mediul privat.
