Sondaj IRES: O națiune nehotărâtă

De ceva timp, deja, întrebările care încearcă să determine ce este important pentru cetățean, arată o anumită ierarhie. Românii sunt preocupați de nivelul de trai (pensii, salarii, șomaj, inflație) în proporție de minim 75%. Apoi urmează sănătatea, uneori la concurență cu  problema corupției.

Ori, în sondajul IRES publicat de curând de Digi 24 principala problemă punctuală este "corupția/hoția".  Dacă adăugăm "conducerea necorespunzătoare", "situația/ clasa politică" și "birocrația" ajungem la un total de 37% din populația care arată că principalele lor preocupări, în ceea ce privește România, sunt unele de sistem. Dacă am mai adăuga și "comportamentul/mentalitatea oamenilor" am ajunge la 40%. Este cel mai mare procent de preocupări sistemice de când țin eu minte. Acești 40% reprezintă în același timp un public (potențial) receptiv la discursurile reformiste și/sau antisistem

Problema apare atunci când întrebarea este formulată în termeni de domenii de intervenție a statului. Aici pe primul loc trece Sănătatea, urmată de Educație.

Ambele serii de răspunsuri trebuiesc văzute ca un semn că suntem în continuare sub influența emoției declanșată de incendiul de la Colectiv și evenimentele ulterioare (inclusiv apariția unui nou Guvern). Ierarhiile diferite dintre cele două grafice nu pun la îndoială calitatea datelor ci sugerează, mai degrabă, că emoția nu a fost suficient "digerată" și transformată în opinii clar formate. În orice caz, observăm o anumită distanțare de preocupările materiale și de o înclinație a populației de a dori schimbări cu efecte pe termen lung.

Să fim bine înțeleși, aceste ierarhii nu vor rezista la pe termen mediu ci, pe măsură ce lucrurile se așează, preocupările de zi cu zi vor reveni în atenția alegătorilor (cel puțin până la următoarea emoție colectivă). Rămâne de văzut dacă ne vom întoarce la aceeași formă a agendei publice sau la una modificată.

Dacă sunt întrebați ce ar trebui să se întâmple, românii spun că guvernul ar trebui să facă reforme. Și, dacă se poate, să nu se taie bani de nicăieri.

Mai interesante sunt întrebările în care respondenții sunt presați să facă opțiuni.

Vedem în graficul de mai sus cum 40% nu știu să dea un răspuns și încă 20% nu știu să dea un al doilea răspuns. (Interpretez barele albastre din graficul de mai sus ca fiind primul răspuns și cele roșii ca fiind al doilea). Problemele identificate cel mai des de cetățeni sunt corupția (18% din două răspunsuri cumulate), birocrația (14%) și incompetența (13%). O lipsă de hotărâre asemănătoare se vede și când cetățenii sunt întrebați ce ar face ei pentru modernizarea administrației publice.

Sondajul pune și o baterie generoasă de întrebări privind percepția activității Guvernului. Nu îmi este clar ce guvern ar fi putut avea în minte respondenții în perioada în care a fost desfășurat sondajul, așa că nu pot comenta rezultatele. Puteți vedea dumneavoastră înșivă aceste răspunsuri citind raportul.

Concluzii

Sondajul IRES ilustrează creșterea (clarificarea) frustrării populare față de cum funcționează statul român. Dar această frustrare nu și-a găsit încă obiecte clare ale nemulțumirii. În continuare cetățenii nu sunt în măsură să indice statului în ce direcție să se îndrepte. Probabil nici nu ar fi normal. Este rolul clasei politice (consacrate sau aspirante) să propună direcții și răspunsuri.

Până când aceste răspunsuri vor fi găsite jocul politic este, nu doar unul de dezbatere, ci și unul de seducție.

Ea-l asculta pe copilaș

Uimita și distrasă,

Și rușinos și drăgălaș,

Mai nu vrea, mai se lasă. (Luceafărul)

Dar politicianul care vrea să seducă electoratul trebuie să fie atent, căci momentul de emoție este trecător. Temele cu care populația va fi sedusă ar trebui să fie, la modul ideal, teme cu care să nu ne rușinăm peste șase luni.