Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinte al Partidului S.O.S. România, a transmis o scrisoare deschisă adresată reprezentanților comunităților evreiești din România, în care critică dur comportamentul deputatului Silviu Vexler, pe care îl acuză de provocare deliberată și de alimentarea tensiunilor sociale, în contradicție cu scopul declarat al luptei împotriva antisemitismului.
În document, Șoșoacă susține că acțiunile lui Silviu Vexler „nu mai pot fi tratate drept o simplă controversă politică”, ci reprezintă „o provocare deliberată, repetată, cu efecte sociale grave”, care contrazice chiar legea pe care acesta o promovează. „Nu este protecție, ci întreținere a conflictului. Nu este prevenție, ci provocare”, afirmă europarlamentarul
Potrivit scrisorii, inițierea și susținerea unei legi de sancționare a antisemitismului sunt puse în contradicție cu un comportament public descris drept „abuziv, sfidător și nedemn de un parlamentar”, care ar alimenta exact curentul pe care, declarativ, deputatul ar pretinde că îl combate
Acuzații de dispreț față de simbolurile naționale
Un punct central al scrisorii îl reprezintă gestul atribuit lui Silviu Vexler de a rupe public afișe cu chipurile unor personalități marcante ale istoriei românești. Diana Iovanovici-Șoșoacă afirmă că un asemenea act „nu este o opinie politică și nu ține de libertatea de exprimare”, ci constituie „un act de dispreț față de istoria, identitatea și demnitatea națională a poporului român”.
Autoarea documentului avertizează că astfel de gesturi, comise de un parlamentar, produc „resentiment și polarizare” și „oferă muniție extremismelor reale”, contribuind la întărirea curentelor radicale pe care oficialul le-ar combate doar la nivel declarativ.
În același context, Șoșoacă califică drept „ipocrit și periculos” demersul de a cere respect și protecție prin lege, în timp ce sunt disprețuite simbolurile „majorității care ți-a oferit privilegiul de a fi deputat în Parlamentul României, fără să fii ales”, subliniind că „respectul nu se impune prin intimidare simbolică, ci se câștigă prin conduită, echilibru și decență publică”.
Apel la istorie și identitate națională
Scrisoarea acordă un spațiu amplu evocării personalităților istorice ale căror imagini ar fi fost batjocorite, acestea fiind descrise drept „coloana vertebrală a identității naționale românești” și expresia „geniului, suferinței, creației și luptei unui popor pentru demnitate, cultură și statalitate”.
Diana Iovanovici-Șoșoacă enumeră contribuțiile acestora în literatură, istorie, știință și cultură, susținând că ele „au dat României limbă, conștiință, memorie și direcție” într-o perioadă în care existența națională era amenințată sau în formare. În viziunea sa, aceste figuri „nu sunt simple repere academice, ci repere de verticalitate” și dovada că România a produs „valori universale”.
În document se mai arată că aceste personalități reprezintă „expresia cea mai înaltă a suveranismului, independenței și demnității poporului român”, iar batjocorirea lor simbolică ar însemna „a batjocori însăși ideea de stat român și a nega temelia însăși a reprezentării naționale”.
Cerere de delimitare publică și apel la demisie
În finalul scrisorii, europarlamentarul susține că „un parlamentar care nu respectă istoria poporului român” și care transformă dezbaterea democratică „într-un act de forță morală afișată” nu ar mai avea ce căuta în Parlamentul României. „Dacă istoria României îi este insuportabilă, soluția este una singură: să plece acasă și să își dea demisia”, se arată în document.
Totodată, Diana Iovanovici-Șoșoacă solicită explicit „o delimitare clară” a liderilor comunității evreilor din România față de comportamentul deputatului Silviu Vexler, apreciind că tăcerea „nu ajută comunitatea; dimpotrivă, o expune”.
„Delimitarea este necesară tocmai pentru a separa o comunitate respectată și parte integrantă a societății românești de derapajele unui politician care își folosește funcția pentru provocare”, concluzionează autoarea, adăugând că „lupta reală împotriva antisemitismului nu se face prin provocare și abuz, ci prin responsabilitate”.
Comentează