Giganţii din industria noilor tehnologii promovează cu seriozitate ideea trimiterii în spaţiu a centrelor de date, impunătoare şi mari consumatoare de energie, pe care le construiesc cu greu pe Terra, mizând pe faptul că plasarea lor pe orbită va permite o mai bună captare a energiei solare şi va alimenta totodată cursa frenetică de dezvoltare a inteligenţei artificiale (AI), informează AFP, potrivit Agerpres.
Odată cu decizia lui Elon Musk de a absorbi xAI - compania lui de AI - în cadrul companiei sale aerospaţiale SpaceX, se impune o întrebare: reprezintă aceste centre de date pe orbita Pământului o perspectivă viabilă sau o idee nebunească?
Care sunt actorii declaraţi în acest sector?
Mai mult de zece start-upuri, lideri în domeniul aerospaţial şi mari grupuri tehnologice sunt activ implicate în teste şi planificarea de infrastructuri.
Încurajat de progresele SpaceX pe piaţa lansărilor de rachete, directorul general al acestei companii, Elon Musk, evocase deja în noiembrie 2025 posibilitatea de a folosi SpaceX pentru a lansa centre de date în spaţiu.
Tesla, constructorul de automobile electrice, condus de acelaşi miliardar, şi-a reorientat o parte a activităţii către roboţii umanoizi, care ar putea, în viziunea futuristă a lui Elon Musk, să constituie echipele de mentenanţă pe orbită pentru aceste centre.
La sfârşitul anului 2025, start-upul american Starcloud a plasat pe orbită un satelit de mărimea unui frigider care conţine procesoare (GPU) ale principalului producător de cipuri pentru AI, Nvidia, care a ţinut să salute "începuturile cosmice" ale mini-centrelor de date.
În paralel, Google a prezentat tot în toamna din 2025 proiectul privind lansarea unor sateliţi de testare la începutul anului 2027, în cadrul proiectului său Suncatcher, care are ambiţia de a crea centre de date spaţiale alimentate cu energie solară.
Blue Origin, compania spaţială înfiinţată de patronul grupului Amazon, Jeff Bezos, promite la rândul ei proiectul TeraWave, o reţea de mare viteză instalată în spaţiu, care le va permite centrelor de date de pe Terra să comunice în sistem wireless şi de la un capăt la altul al globului.
De ce să privim spre cer?
Atuul major al spaţiului constă în alimentarea cu energie electrică, întrucât există posibilitatea de plasare a sateliţilor pe un plan orbital ce rămâne în permanenţă expus la lumina Soarelui, fără să treacă niciodată în umbra Pământului. Şi acestea nu mai au nevoie de sisteme de climatizare.
Construirea de centre de date în spaţiu permite, de asemenea, să se evite cumpărarea de terenuri, respectarea reglementărilor locale şi opoziţia localnicilor, un sentiment în creştere în Statele Unite, unde consumul masiv de energie al depozitelor gigantice în care se află astfel de servere a fost acuzat că a dus la creşterea preţurilor din facturi.
Susţinătorii acestor proiecte spaţiale consideră că centrele de date orbitale ar fi mai puţin nocive pentru mediu, odată amortizată poluarea generată de lansările lor în spaţiu.
Proiectele actuale se bazează pe constelaţii de sateliţi ce vor fi plasaţi pe orbita joasă a Pământului (LEO), suficient de apropiaţi unii de ceilalţi pentru a asigura o conexiune fără fir stabilă. Laserele ar asigura, apoi, legătura cu sistemele informatice terestre.
Care sunt obstacolele?
Până acum, costul transportului era principala frână. Însă Starship, megaracheta reutilizabilă dezvoltată de SpaceX, cu o capacitate de transport masivă, promite să reducă factura lansărilor în spaţiu.
Cu toate acestea, "dacă aţi văzut o fermă de servere recent: ele sunt grele!", a temperat discuţia Matt Garman, patronul AWS, lider în sectorul informaticii online.
"Ştiu că Elon spune că va lansa 1 milion de sateliţi sau ceva de genul ăsta", dar "el nu are suficient de multe rachete pentru asta, deci suntem încă departe de aşa ceva", a comentat el, marţi, la evenimentul Cisco AI.
"Cred că vor fi necesare, probabil, ameliorări în termeni de eficacitate şi de costuri", a continuat Matt Garman.
Alte obstacole tehnice rămân de înfruntat, mai ales rezistenţa la radiaţii şi la temperaturile extreme, precum şi riscul de coliziune cu deşeuri spaţiale şi costul reparaţiilor (cu sau fără roboţi).
"Dacă AI nu creşte în mod exponenţial, atunci spaţiul nu va avea sens în viitorul imediat; însă cred că AI va creşte în mod exponenţial", a dat asigurări Philip Metzger, profesor de fizică la Universitatea Florida şi fost om de ştiinţă la NASA, într-un mesaj distribuit pe reţeaua de socializare X.
Comentează