Arborii seculari din judeţul Vrancea, adevăraţi martori ai pădurilor naturale de odinioară, sunt tot mai puţini, iar dispariţia lor înseamnă pierderea unor ecosisteme întregi, avertizează specialiştii de mediu.
Silviu Chiriac, consilier în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate - Direcţia Judeţeană de Mediu Vrancea, susţine că aceşti arbori reprezintă "ultimele urme vii" ale unor păduri care nu mai există astăzi.
"Arborii aceştia sunt nişte martori ai pădurilor de odinioară, care ne arată exact ce specii compuneau cândva pădurile din Lunca Siretului. Acolo ar fi trebuit să existe mult mai mulţi arbori de acest fel, dar, din păcate, mulţi dintre cei care ar fi meritat acest statut au fost tăiaţi, rupţi sau sau au ajuns într-o stare avansată de degradare, deşi aveau vârsta şi grosimea necesare pentru a fi protejaţi", a declarat, pentru AGERPRES, Silviu Chiriac.
"Existenţa acestor plopi nativi demonstrează care sunt speciile adaptate natural"
Potrivit acestuia, arborii seculari rămaşi se găsesc adesea în zone unde structura pădurii a fost complet schimbată prin intervenţia omului. Ultimii arbori care vor face parte dintr-un astfel de demers sunt trei plopi albi, situaţi în Lunca Siretului, la Haret. Estimarea vârstei lor este dificilă, dar calculele bazate pe diametru şi ritmul anual de creştere indică valori impresionante.
"La Haret, în zona respectivă, avem pe partea dreaptă o pădure de salcâm, iar pe cealaltă parte o plantaţie de plop euro-american, o clonă cu creştere foarte rapidă, sterilă din punct de vedere reproductiv, care arată ca o cultură agricolă, dar în marginea căreia supravieţuiesc câţiva arbori bătrâni, nativi. Existenţa acestor plopi nativi demonstrează care sunt speciile adaptate natural şi care ar fi trebuit să rămână acolo. După măsurători la nivelul pieptului, respectiv la circa 1,30 metri, toţi trei plopi au peste 500 cm circumferinţă, iar unul ajunge la circa 620 de centimetri, ceea ce înseamnă un diametru de aproape doi metri. Raportat la creşterea anuală potenţiala , vârsta estimată poate fi cuprinsă între 250 şi 350 de ani. Sunt cifre impresionante, care arată ce pierdem. În perioada următoare vom depune documentaţia necesară, pentru ca aceşti adevăraţi coloşi să fie protejaţi cum se cuvine", a spus Chiriac.
Rolul arborilor în silvicultură
Specialistul subliniază că aceşti arbori sunt extrem de valoroşi inclusiv pentru silvicultură, deoarece reprezintă o resursă genetică de excepţie.
"Silvicultorii de la pepiniera Dumbrăviţa merg în fiecare an la plopii foarte bătrâni din zona Haret şi colectează seminţe. Din puful acela se obţin zeci de mii de puieţi de plop alb, care sunt replantaţi pe raza Ocolului Silvic Focşani. Faptul că aceşti arbori au trăit 200-300 de ani arată o rezilienţă extraordinară şi o adaptare perfectă la condiţiile locale", a arătat Chiriac.
În ceea ce priveşte rolul ecologic, expertul a explicat că fiecare arbore secular este un ecosistem în sine.
"Dacă stai sub un astfel de arbore, descoperi cuiburi de păsări, insecte, licheni, ciuperci, crengi moarte care susţin viaţa. Practic, fiecare arbore foarte bătrân este un micro-univers complet. Tot ce ţine de biodiversitate se regăseşte acolo. Pierderea unui astfel de arbore nu înseamnă doar pierderea unui copac, ci dispariţia unui ecosistem întreg, pentru că fiecare arbore foarte bătrân este un ecosistem complet, imposibil de înlocuit prin plantări rapide", a precizat el.
Numărul arborilor protejați prin lege
La nivel oficial, numărul arborilor protejaţi prin lege în judeţ este în continuă scădere.
"În evidenţele noastre oficiale figurau aproximativ 12 arbori protejaţi la nivelul judeţului Vrancea, majoritatea în Focşani. Mulţi dintre ei au dispărut între timp, s-au uscat, s-au prăbuşit sau au fost declasaţi pentru că nu mai puteau fi salvaţi. Practic, cred că puţin mai mult de jumătate mai există astăzi. Asta deşi avem, la urma urmei, o politică privind arborii remarcabili, o lege care spune clar: acolo unde un arbore există pe domeniul public, pentru că pe domeniul privat nu ne putem băga, dacă există un arbore care are o vârstă minimă, un diametru minim sau reprezintă ceva simbolic pentru comunitate, atunci poate fi propus să intre în catalogul arborilor remarcabili. El devine astfel protejat de lege, monitorizat şi intră sub o atenţie specială", a explicat consilierul APM.
În municipiul Focşani, arborii seculari sau remarcabili rămaşi sunt puţini şi izolaţi, fiind identificaţi în mai multe puncte ale oraşului. Printre aceştia se numără un stejar pe strada Timiş, un stejar în curtea Băncii Comerciale, în zona Fundătura Cuza Vodă, un stejar în zona Şcolii nr. 10, un arbore de mari dimensiuni în zona Pieţei Unirii, în dreptul unui magazin, care urmează să fie evaluat pentru includerea în categoria arborilor remarcabili.
Comentează