DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Spre o viitoare regionalizare

61225598

florin grecu*Articol scris și semnat de Florin Grecu – Lector univ. dr., Specializarea Ştiinte Politice, Universitatea Hyperion din Bucureşti

Premierul apolitic Dacian Cioloş se declarǎ un suporter al regionalizǎrii din considerente pragmatice, amintind faptul cǎ Executivul populat cu specialişti poate sǎ relanseze discuţia, dar menţioneazǎ cǎ astfel de decizii se iau doar la nivel politic, iar Guvernul tehnocrat, neavând legitimitatea urnelor, nu şi le poate asuma în locul partidelor politice, deoarece politicenii sunt aleşi de cetǎţeni, iar reforma teritorial-administrativă necesită voinţa şi rǎspunderea politicǎ a tuturor partidelor parlamentare.

Având în vedere cǎ anul 2016 este unul electoral, Guvernul apolitic nu-şi poate asuma un astfel de proiect de reformă administrativ-teritorială, deoarece regionalizarea presupune un aranjament eminamente politico-juridic parlamentar, realizat prin voinţa a 70% din membrii Camerelor, pentru ca legea regionalizǎrii sǎ fie votatǎ şi ulterior supusǎ procesului de referendare popularǎ.

De ce un guvern de tehnocraţi nu poate iniţia reforma administrativ-teritorialǎ numitǎ regionalizare?

Răspunsul se regǎseşte în articolul 151 din Consituţia României, care, la alinineatul (1), aminteşte cǎ „proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputatilor şi de Senat, cu o majoritate de cel putin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere” şi la alineatul (3) care specificǎ faptul cǎ „revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire”. Prin urmare, în acest moment nu existǎ nici voinţa politică şi nici timpul aferent unei astfel de reforme, deoarece Excutivul, nevalidat la urne şi fǎrǎ legitimitate popularǎ, are un mandat limitat la un an de zile şi trebuie sǎ organizeze alegerile locale şi parlamentare la termen.

Reforma administrativ-teritorialǎ presupune transferarea de competenţe de la nivel guvernamental spre cel regional în domenii precum economie, educaţie, culturǎ, sǎnǎtate, mediu, iar cele unitare, coordonate de la centru, vor fi: apǎrare naţionalǎ, securitatea internă, justiţie, politicǎ externǎ, fiscalitate. Pe baza aplicǎrii principiilor autonomiei locale şi subsidiaritǎţii, vor apǎrea Parlamentele locale care pot fi constituite din actualele Consilii Judeţene. Acestea vor vota proiectele de dezvoltare regionale şi economice. Reforma administrativ-teritorială, având ca scop apropierea deciziilor faţă de cetǎţeni, va reprezenta guvernarea regională descentralizatǎ. Prin referendare şi inserarea în legea fundamentală a regionalizării, noile unităţi administrative regionale vor putea încheia contracte de finanţare în nume propriu, deoarece vor dispune de personalitate juridicǎ.

Actuala legislaţie electoralǎ, privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, menţioneazǎ cǎ Preşedintele Consiliului Judeţean nu va  mai fi ales direct de cetǎţeni, ci va fi negociat politic, prin vot secret, de cǎtre membrii de partid aleşi pe listele organizaţiilor politice. Persoanele validate la urne vor popula Consiliile Judeţene, deoarece consilierii judeţeni vor fi aleşi prin scrutin de listǎ de către cetǎţeni, pe baza principiului reprezentǎrii proporţionale, însǎ Preşedintele Consiliului Judeţean nu va candida direct, ci va fi validat prin scrutin intern de cǎtre colegii consilieri judeţeni, votaţi de cetăţeni.

Articolul 1 din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la alineatul (3), menţioneazǎ: „Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, iar alineatul (4) aminteşte cǎ Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

Preşedintele Consiliului Judeţean nu va mai dispune de legitimitate popularǎ, precum Primarul, putând fi oricând demis sau revocat prin vot de cǎtre organismul judeţean colegial. Astfel, dacǎ pânǎ în 2012, atât Primarul, cât şi Preşedintele Consiliului Judeţean dispuneau de legitimitatea directă a urnelor, fiind aleşi direct prin scrutin uninominal, începând din vara anului 2016, consilierii judeţeni, propuşi pe liste de partid şi votaţi de cetăţeni, vor alege un coleg, votul fiind secret, în postul de Preşedinte al Consiliului Judeţean. În acest fel, partidele politice vor exercita controlul politic asupra acestuia.

De ce cetǎţeanul nu-l mai poate alege pe Preşedintele Consiliului Judeţean?

Răspunsul se regǎseşte chiar în textul legii cu privire la alegerea reprezentanților locali, unde se prevede modalitatea votării indirecte, prin delegare, a Preşedintelui Consiliului Judeţean. Astfel, la alineatul (5) se menţioneazǎ cǎ „Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale”. Prin urmare, Preşedintele Consiliului Judeţean, pentru a fi desemnat primus inter pares, trebuie sǎ fie votat de cetǎţeni şi ulterior acceptat, într-o primǎ sau mai multe runde de negocieri politice. Preşedintele astfel ales va reprezenta voinţa majorităţilor politice din Consiliul Judeţean.

Viitoarea reformǎ administrativă va necesita modificarea legii electorale, abia promulgate, deoarece actualele circumscripţii electorale vor fi redesenate, ȋn funcţie de mǎrimea regiunilor. Ȋn acest sens, viitorul Senat, ales indirect, ar putea deveni exponentul intereselor economico-financiare ale regiunilor, dupǎ cum Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii vor fi aleşi indirect de către consilierii judeţeni, respectiv consilierii locali, iar viitoarea Cameră a Deputaţilor, aleasǎ direct, va avea funcţia de reprezentare a voinţei cetăţenilor, dupǎ cum Primarul este ales direct de către cetăţeni, prin scrutin uninominal, la nivelul judeţului, municipiului sau localitǎţii.

Arhitectura viitoarei reforme administrativ-teritoriale, a regionalizării, se regǎseşte chiar în actuala lege electorală pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.