Premium
Fostul senator, Sorin Roșca Stănescu, acum aflat în pușcărie a contestat condamnarea primită de la Curtea de Apel București de 2 ani și patru luni cu executare. SRS susține că s-a făcut viciu de procedură, pentru că odată ajuns senator el trebuia judecat de ÎCCJ, nu de CAB.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea formulata de fostul senator PNL de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de necunostitutionalitate a unor articole din Codul de procedura penala. Decizia a fost luata in cadrul recursului in casatie formulat de Rosca Stanescu impotriva deciziei din 7 octombrie 2014, prin care judecatoarele Cristina Craiu si Mihaela Nita de la Curtea de Apel Bucuresti l-au condamnat in dosarul ”Rompetrol” la 2 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii de utilizare a informatiei privilegiate si constituire de grup infractional organizat, recurs admis in principiu in data de 9 aprilie 2014. Asa cum am precizat la acea data, admiterea in principiu a recursului in casatie este o victorie importanta obtinuta de Rosca, reprezentat de avocatul Dan Chitic, in condtiile in care mai toate cererile de recurs in casatie au fost respinse de instanta suprema. Iar decizia ICCJ arata ca exista reale probleme in deciza de condamnare la inchisoare a fostului senator PNL, informează Luju.
Astfel, primul termen din recursul in casatie a avut loc in 28 aprilie 2015. Cu aceasta ocazie, Inalta Curte a respins cererea lui Rosca Stanescu de suspendare a executarii pedepsei, dar a admis cererea de sesizare a CCR cu privire la exceptia de necunstitutionalitate a unor prevederi din noul Cod de procedura penala. Este vorba despre art. 40 alin. (1) si (2) din noul Cod de procedura penala, referitor la competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce priveste infractiunile savarsite de senatori, si art. 48 alin. (2) din noul Cod de procedura penala, referitor la competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului.
Rosca Stanescu a aratat, prin intermediul avocatului Dan Chitic, faptul ca textele respective din Codul de procedura penala se afla in stare de contencios constitutional cu anumite prevederi din Constitutia Romaniei. Si anume cu art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei in Romania, art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii, si art. 72 alin. (2) teza finala din Constitutia Romaniei, care statueaza ca in cazul deputatilor si a senatorilor, competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 40 - “Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie” - alin. (1) si alin. (2) preveder urmatoarele:
“(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in prima instanta infractiunile de inalta tradare, infractiunile savarsite de senatori, deputati si membri din Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de curtile de apel, de curtile militare de apel si de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Art. 48 - “Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului” - alin. (2) prevede urmatoarele:
“(2) Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor savarsite de persoanele prevazute la art. 40 alin. (1)”.
Art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, privind suprematia Constitutiei in Romania, stabileste:
“In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;
Art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii, prevede:
“Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari“;
Art. 72 alin. (2) din Constitutie, privind imunitatea parlamentara, stabileste:
“(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Sorin Rosca Stanescu: “Consider ca retinerea cauzei in vederea judecarii in apel de catre Curtea de Apel Bucuresti, dupa data la care subsemnatul am dobandit calitatea de senator (19.12.2012) s-a datorat caracterului neconstitutional al actualelor prevederi de procedura penala”
In continuarea sesizarii catre CCR, Sorin Rosca Stanescu a amintit calendarul judecatii din dosarul in care a fost condamnat:
“La data de 28.08.2012, Tribunalul Bucuresti pronunta in prezenta cauza Hotararea penala nr. 726/2012 ;
In data de 09.12.2012 subsemnatul sunt ales parlamentar in colegiul uninominal 2 din Circumscriptia electorala nr.16 Dambovita, mandatul meu fiind validat la data de 19.12.2012;
La data de 01.02.2014 intra in vigoare noul Cod de procedura penala;
La 06.03.2014 s-a inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti cauza, pentru judecata in apel;
Intre 04.04.2014 si 09.09.2014 au loc cercetarea judecatoreasca si dezbaterile;
La data de 07.10.2014, Curtea de Apel Bucuresti pronunta Decizia penala nr. 1156/2014, prin care subsemnatul sunt condamnat penal”.
