Premium
O stare de sănătate mai bună a românilor ar putea aduce o creștere a PIB de 9% în 2040 și de un impact asupra PIB de 26 de miliarde de dolari în următoarele două decenii, arată un nou raport al McKinsey Global Institute, informează Mediafax.
Citește și: Situație de criză la DSP-urile din Oltenia: posturile de medici sunt neocupate din cauza lipsei de candidați
O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, o creștere accelerată de 8 % care se traduce printr-o evoluție mai rapidă cu 0,4 % în fiecare an, mai arată raportul, care analizează aspectele care ar putea îmbunătăți sănătatea populației lumii și cât de mari ar fi beneficiile economice și sociale ale societăților dacă numărul deceselor premature și al dizabilităților ar putea fi redus, iar angajații ar avea mai puține probleme de sănătate, care ar putea fi evitate..
Pandemia COVID-19 a fost un context nedorit care a amintit cât de mult contează sănătatea persoanelor, a societății și a economiei globale. Aceasta a expus vulnerabilități profunde atât în sistemele de asistență medicală, în sănătatea populației, în structurile sociale și în economiile din lume. Primele estimări sugerează că pandemia și repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului global în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul global cu 15%.
Cercetarea analizează 200 de țări, inclusiv România, cu rezultate estimate până în 2040, cu scopul de a identifica diferitele provocări și oportunități privind sănătatea cu care se confruntă fiecare dintre acestea. Rezultatele sunt agregate la nivel regional și global și în funcție de gradul de dezvoltare economică.
Studiul arată că pandemia și efectele acesteia ar putea reduce PIB-ul global real cu 8% în 2020.
Dar, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul real cu aproximativ de două ori mai mult.
Apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalența agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40 % în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est și regiunea Asiei Centrale dezvăluie același nivel de 41 procente pentru 2040. Datele pentru România indică faptul că reducerea potențială a gradului de sănătate precară este de 37 % în acest interval.
O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriașe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătății. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65 %, decalajul inegalității în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viață până în 2040. Mai mult, anual, la nivel global, fiecare persoană ar câștiga încă 21 de zile de viață sănătoasă, în timp ce în România acestea ar fi crește la 27 de zile.
O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, o creștere accelerată de 8 % care se traduce printr-o evoluție mai rapidă cu 0,4 % în fiecare an. România ar putea beneficia de o creștere a PIB-ului de 9% pentru același interval de timp și de un impact al PIB-ului de 26 de miliarde de dolari în următoarele două decenii. Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forța de muncă este mai extinsă și într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacității de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități și a îngrijitorilor informali, precum și din îmbunătățirea productivității deoarece prevalența bolilor cronice este mai redusă. În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacității de muncă a categoriilor menționate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară.
Randamentul economic ar putea fi între 2 și 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună. În cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari.
Cercetările arată că 70 % din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăți sănătatea este generată de zona profilactică. Aproximativ aceeași proporție se aplică și pentru România, cu 36 % provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale și comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35 % provin din prevenție și promovarea sănătății.
„Adulții activi în câmpul muncii din Europa de Est și Asia Centrală ar putea fi mai bine protejați de problemele de sănătate legate de stilul de viață. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare și problemele legate de sistemul muscular și cel osos. În România, primele două în topul celor mai de impact intervenții privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Sperăm că aceste rezultate vor ajuta la schimbarea percepției des întâlnite că sănătatea este o povară socială și vor fi privite drept o oportunitate de îmbunătățire atât a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi cât și a performanței economice colective. Prin îmbunătățirea sistemului de sănătate putem compensa parțial declinul demografic la care asistăm în țara noastră în prezent,” comentează Alexandru Filip, Partener Coordonator al biroului McKinsey & Company din București și Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.
Conștientizarea beneficiilor expuse în acest raport ar presupune redirecționarea cheltuielilor către zona de prevenție în sistemele de sănătate și nu numai. Prevenția este de obicei mai puțin costisitoare decât tratamentul și, ulterior, reduce nevoia unui tratament mai scump, contribuind la un randament economic ridicat. Transferul cheltuielilor incrementale către prevenție nu ar fi însă simplu deoarece necesită schimbări substanțiale în ceea ce privește direcția și modul în care se furnizează serviciile de asistență medicală, precum și schimbări în comunități care ar ajuta persoanele să crească, să muncească și să îmbătrânească sănătos.
„Pe lângă intervențiile existente, perspective interesante în inovare - sub forma de noi medicamente, proceduri, dispozitive medicale, tehnologii și modele de livrare - vor fi esențiale pentru îmbunătățirea sănătății populației lumii și ar putea reduce și mai mult prevalența agravantă a bolii, cu procente care variază între 6% și 10%, potrivit cercetărilor noastre,” a declarat Martin Dewhurst, partener senior și lider al echipei care se ocupă de analiza pieței farmaceutice și medicale în cadrul McKinsey & Company. Raportul identifică o serie de domenii tehnologice cu potențial ridicat de impact în următorii 20 de ani, din zone cu nevoi mari neacoperite.
„Chiar dacă activitatea noastră evidențiază potențialul mare de îmbunătățire a sectorului sănătății, asta nu înseamnă că a ajunge în acel punct ar fi ușor, a spus Katherine Linzer, partener la McKinsey & Company și autor principal al raportului. „Pentru unele țări, în special economiile emergente, ar fi nevoie să fie crescut nivelul de acces la asistență medicală. Ar fi necesar ca toate țările să își schimbe comportamentele nesănătoase și să promoveze medii și societăți sănătoase. Acest lucru nu este de ignorat și ar necesita schimbări dramatice care se extind dincolo de ceea ce, de obicei, considerăm asistență medicală."
