Premium
O Uniune Europeană mai rezistentă în faţa ameninţărilor sanitare, a schimbărilor climatice şi a crizei economice: preşedinta Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, şi-a prezentat miercuri planul de luptă, în primul său discurs despre starea UE, susţinut în Parlamentul European, relatează AFP.
Această creştere, care ar avea consecinţe pentru sectorul energetic, transporturi sau agricultură, "este prea mare pentru unii şi insuficientă pentru alţii. Însă economia şi industria noastre vor putea face faţă", a dat asigurări Ursula von der Leyen.
Obiectivul se înscrie în planul mai larg ca UE să ajungă la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon în 2050, adică să fie capabilă de un echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră şi absorbţia lor.
În acest sens, planul european de relansare de 750 de miliarde de euro pe care l-au convenit statele membre în iulie pentru a ieşi din criza provocată de pandemia de COVID-19 va fi finanţat în proporţie de 30% din obligaţiuni verzi.
"Suntem pionieri prin elaborarea unei norme solide a UE în materie de obligaţiuni verzi", a afirmat şefa CE.
În faţa pandemiei de COVID-19, care a provocat reacţii naţionale dispersate şi a pus la încercare solidaritatea europeană, ea a făcut apel la o "Uniune Europeană a sănătăţii", un sector care ţine de competenţa fiecărui stat.
"Vom crea o agenţie de cercetare şi dezvoltare biomedicală avansate la nivel european, aşa cum există în SUA", a afirmat ea.
Iar în ceea ce priveşte concurenţa mondială feroce asupra cercetărilor pentru găsirea unui vaccin, ea a tras atenţia că "naţionalismul în privinţa vaccinului pune vieţi în pericol".
"Trebuie să avem grijă că cetăţenii europeni şi cei din întreaga lume au acces la el (...) Nimeni dintre noi nu va fi în siguranţă atât timp cât nu vom fi cu toţii în siguranţă", a adăugat ea.
În privinţa Brexit-ului, preşedinta Comisiei Europene a avertizat că acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, semnat în ianuarie, nu poate fi modificat unilateral.
"Este imposibil să fie modificat unilateral, să se ignore sau să nu i se mai aplice dispoziţiile. Este o chestiune de drept, de încredere şi de bună credinţă. Încrederea este fundaţia oricărui parteneriat puternic", a afirmat ea, în contextul în care Parlamentul britanic a aprobat un proiect de lege care revine asupra unora dintre angajamentele asumate în acordul de retragere, iar perspectivele unei ieşiri ordonate din blocul comunitar a Regatului Unit devin tot mai mici. Perioada de tranziţie se va încheia la sfârşitul anului.
Ursula von der Leyen, care a promis că va conduce o Comisie 'geopolitică', a atenţionat Turcia să renunţe la orice tentativă de "intimidare" a vecinilor săi în conflictul cu Grecia privind potenţiale resurse de gaze naturale în Mediterana de Est.
"Turcia este un vecin important şi va fi mereu. Însă deşi suntem apropiaţi geografic, distanţa dintre noi pare să se mărească", a declarat ea.
Criza din Mediterana de Est se află pe agenda summitului european de la 24 şi 25 septembrie de la Bruxelles, la fel ca situaţia din Belarus, unde continuă represiunea declanşată de regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko împotriva opozanţilor săi.
Un alt dosar extrem de sensibil pentru UE este migraţia. Incendiul din tabără de migranţi de la Moria, cea mai mare din Europa, ne reaminteşte "cu durere că Europa trebuie să acţioneze unită", a spus şefa Comisiei Europene, care urmează să prezinte la 23 septembrie o reformă extrem de aşteptată a politicii sale privind migraţia.
"Noi (la nivel european) ne intensificăm eforturile, dar aşteptăm de la toate statele membre să îşi intensifice la rândul lor eforturile", a mai declarat ea, în contextul refuzului exprimat de unele ţări din Est de a primit solicitanţi de azil.
Totodată, Ursula von der Leyen a anunţat că va prezenta "un plan de acţiune" împotriva rasismului şi a "crimelor motivate de ură, indiferent dacă se bazează pe rasă, religie, gen sau sexualitate".
Preşedinta Comisiei Europene a atacat de asemenea "zonele libere de LGBT" decretate în Polonia, spunând că sunt "zone fără umanitate" care "nu-şi au locul" în Uniunea Europeană, şi a anunţat intenţia de a consolida drepturile cuplurilor homoparentale în UE.
