Urnele s-au deschis duminică, 7 decembrie 2025, la ora 07:00, pentru alegeri locale parțiale organizate în București, în județul Buzău și în mai multe localități din țară, după vacantarea unor funcții de primar sau de președinte de consiliu județean. Votarea se desfășoară până la ora 21:00, iar alegătorii votează în secția la care sunt arondați, pe baza unui act de identitate valabil.
UPDATE ora 10.30 - La ora 10.30, prezența la vot în București este de 4,94% (89.017 alegători), iar la nivel național este de 4,96% (110.154 alegători).
UPDATE ora 10.18 - Semnal dat de Băsescu după votare: „Am venit la vot îngrijorat. Nu alegerile acestea vor rezolva lucrurile”. Detalii AICI!
UPDATE ora 10.05 - Drulă a votat: „Am votat cu încredere și optimism pentru orașul nostru”. Detalii AICI!
UPDATE ora 10.00 - Doar 65.323 (3,62%) de bucureșteni s-au prezentat la urne duminică, 7 decembrie, până la ora 10.00, pentru a alege viitorul primar general. La nivel național, prezența la ora 10.00 este de 3,65% (81.019 alegători). Detalii AICI!
UPDATE ora 9.55 - SURSE Motivul pentru care Mirabela Grădinaru nu a votat alături de președintele Nicușor Dan. Detalii AICI!
UPDATE ora 9.45 - Anca Alexandrescu, după vot: "Să facem un oraș în care să se poată trăi și să ne permită să trăim". Detalii AICI!
UPDATE ora 9.30 - Prezența la vot în București la ora 9.30 este de 2,7% (48.619 de alegători). La nivel național prezența este de 2,74% (60.885 de votanți).
UPDATE ora 9.24 - Nicușor Dan spus, printre rânduri, cu cine a votat: „De mult n-am mai votat pentru altcineva în afară de mine” / „Am votat pentru o Românie în Occident!”. Detalii AICI!
UPDATE ora 9.17 - Ciprian Ciucu a votat: "Sunt cu inima împăcată, îi chem pe oameni la vot". Detalii AICI!
UPDATE ora 9.10 - Marcel Ciolacu, la vot: „Am făcut cel mai mare pas din cariera mea politică: am venit acasă”. Detalii AICI!
UPDATE ora 9.05 - Ana-Maria Ciceală a votat! Apel către bucureșteni: „Viețile noastre să arate diferit!” Detalii AICI!
UPDATE ora 9.00 - Doar 34.070 (1,89%) de bucureșteni s-au prezentat la urne duminică, 7 decembrie, până la ora 9.00, pentru a alege viitorul primar general. La nivel național, prezența la ora 9.00 este de 1,9% (42.127 alegători). Detalii AICI!
UPDATE ora 8.30 - Prezența la ora 8.30 la nivel național este de 1,29% (28.672 votanți). În București prezența este de 1,29% (23.335 de votanți).
UPDATE ora 8.00 - Prezență mult mai scăzută decât la precedentele alegeri la ora 8.00. Detalii AICI!
UPDATE ora 7.30 - 12.381 de alegători (0,57%) s-au prezentat la urme în prima jumătate de oră. 10.561 în București.
UPDATE ora 7.00 - 5.238 de votanți în primele 10 minute de la deschiderea urnelor - 0,24% prezență. Prezența în tip real este prezentată de AEP (AICI)!
Scrutinul vizează alegerea primarului general al municipiului București (după ce Nicușor Dan și-a dat demisia pentru preluarea funcției de președinte), alegerea președintelui Consiliului Județean Buzău și alegerea primarilor în circumscripțiile stabilite prin hotărâre de guvern, în județele Bihor, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Ialomița, Maramureș și Sibiu. În total, potrivit situației comunicate public pentru acest scrutin, pe listele electorale permanente sunt înscriși 2.193.680 de alegători.
Pe lângă alegătorii din listele permanente, în evidențele pentru alegeri figurează și 24.988 de cetățeni ai Uniunii Europene înscriși pe liste electorale complementare, iar 21.393 de cetățeni au dreptul de vot interzis, conform datelor prezentate public pentru acest scrutin. Alegătorii români trebuie să aibă un act de identitate valabil, precum cartea electronică de identitate, cartea de identitate (inclusiv model 1997), cartea de identitate simplă, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate.
Unde sunt alegeri și câți alegători sunt înscriși
Alegerile locale parțiale din 7 decembrie au fost stabilite pentru Primăria Capitalei, pentru șefia Consiliului Județean Buzău și pentru funcția de primar în comuna Remetea (județul Bihor), comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani), comuna Marga (județul Caraș-Severin), comunele Dobromir și Lumina (județul Constanța), orașul Găești (județul Dâmbovița), comuna Sopot (județul Dolj), comuna Valea Ciorii (județul Ialomița), comuna Vânători (județul Iași), comunele Poienile de sub Munte și Șieu (județul Maramureș) și comuna Cârța (județul Sibiu).
În București sunt așteptați la urne aproape 1,8 milioane de alegători, iar la nivel național au fost organizate 1.771 de secții de votare pentru acest scrutin, potrivit datelor prezentate public înainte de ziua votului. În județul Constanța, spre exemplu, sunt înscriși 2.603 alegători la Dobromir și 10.548 la Lumina.
În comuna Remetea din județul Bihor, pe listele electorale permanente sunt înregistrați 2.325 de alegători, votul fiind organizat în cinci secții, iar la Valea Ciorii (Ialomița) sunt așteptați 1.373 de alegători, cu o singură secție amenajată pentru satele comunei, potrivit informațiilor publice din teritoriu.
Candidații din Buzău
Opt candidaţi îşi dispută duminică şefia Consiliului Judeţean Buzău. funcţie rămasă vacantă după ce fostul titular, Lucian Romaşcanu, a preluat postul de membru al Curţii Europene de Conturi la 1 iulie 2024. Până la organizarea alegerilor, atribuţiile de preşedinte au fost exercitate de vicepreşedintele Adrian Petre, în regim interimar. Pentru scrutin, au fost pregătite 424 de secţii de votare în care sunt aşteptaţi 363.357 de alegători înscrişi pe liste şi au fost tipărite 398.829 de buletine de vot.
Au înscris candidaţi în cursă PSD, AUR, PNL-USR, ACT, SOS România, POT, PRM. De asemenea, candidează şi un independent.
Marcel Ciolacu, fost premier şi fost preşedinte al PSD, beneficiază de sprijinul puternic al organizaţiei judeţene. PSD Buzău care este una dintre cele mai consolidate organizaţii politice din ţară, având aproape 77 dintre cei 87 de primari din judeţ, ceea ce i-a oferit o bază electorală solidă şi o reţea de mobilizare consistentă.
Alături de el mai candidează: Ştefăniţă Avrămescu (AUR), buzoian originar din Chiojdu, Mihai Răzvan Moraru (independent, susţinut de PNL şi USR), om de afaceri, fost membru PLUS şi USR, susţinut de alianţa locală PNL–USR, Silviu Iordache (independent), fost prefect al judeţului din partea USR, susţinut local de PMP, Gabriel Pană (ACT), colonel de poliţie în rezervă, debutant în politică, Adrian Dogaru (SOS România), Dragoş Brânzea (POT), Mihai Budescu (PRM), fost ofiţer de paraşutişti pensionat.
Candidații din București
Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă.
Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR),
Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD),
George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT),
Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL),
Ana-Maria Ciceală – Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS),
Liviu Gheorghe Florea – Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache (PNȚMM),
Gheorghe Macovei – Partidul România Mare (PRM),
Oana Crețu – Partidul Social Democrat Unit (PSDU),
Mihai Lasca – Patrioții Poporului Român (PPR),
Rareș Lazăr – Partidul România în Acțiune (PRA),
Anca Alexandrescu – Alianța electorală „Dreptate pentru București”,
Dan Trifu – candidat independent,
Eugen Orlando Teodorovici – candidat independent,
Gheorghe Nețoiu – candidat independent,
Vlad Gheorghe – candidat independent,
Angela Negrotă – candidat independent,
Filip Titian – candidat independent.
1289 de secții în Capitală
Aproape 1.800.000 de bucureşteni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-l alege pe cel care va conduce Primăria Capitalei până în anul 2028.
În Bucureşti, vor fi organizate 1.289 de secţii de votare, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.
Astfel, în Sectorul 1 vor fi 166 de secţii, în Sectorul 2 - 202, în Sectorul 3 - 294, în Sectorul 4 - 189, în Sectorul 5 - 198, iar în Sectorul 6 - 240.
Cine poate vota în București
Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul în municipiul Bucureşti sau reşedinţa stabilită anterior datei de 7 iunie 2025 în Bucureşti, au dreptul de a vota la alegerile locale parţiale pentru primarul Capitalei.
Şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene, care au domiciliul în municipiul Bucureşti sau reşedinţa stabilită anterior datei de 7 iunie 2025 în Bucureşti, pot vota la alegerile locale parţiale.
Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale, se arată într-o hotărâre a Biroului Electoral Municipal.
Unde se poate vota
Alegătorii votează numai la secţia unde este arondată adresa de domiciliu sau de reşedinţă, după caz.
Cei care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu, anterior datei de 7 iunie 2025, îşi exercită dreptul de vot la alegerile locale parţiale pentru primarul municipiului Bucureşti numai la secţia de votare unde este arondată adresa de reşedinţă.
Potrivit BEM, alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa anterior datei de 7 iunie 2025, dar care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, îşi vor putea exercita dreptul de vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă, chiar dacă nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă. În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde este arondată adresa, conform reşedinţei, îi va înscrie pe aceşti alegători în lista electorală suplimentară, cu condiţia ca aceştia să facă dovada reşedinţei.
Alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu, ulterior datei de 7 iunie 2025, îşi vor putea exercita dreptul de vot doar la secţia de votare unde este arondată adresa la care îşi au domiciliul.
Aceste dispoziţii nu sunt incidente alegătorilor care şi-au stabilit reşedinţa la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu anterior datei de 7 iunie 2025, al căror act care face dovada reşedinţei a expirat între respectiva dată şi data alegerilor, dar s-a procedat la reînnoirea acestuia astfel încât să fie asigurată continuitatea reşedinţei. În această situaţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a contacta Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Centrului de preluare a apelurilor. Dacă în urma acestor verificări rezultă continuitatea reşedinţei alegătorului, acesta îşi poate exercita dreptul de vot la secţia la care este arondată adresa de reşedinţă.
Preşedintele, locţiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorul de calculator, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.
Procedura de vot
Pentru a vota la alegerile locale parţiale pentru primarul general al municipiului Bucureşti, cetăţenii români prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.
Se poate vota cu documente valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care sunt înscrişi în lista electorală complementară pot vota pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.
Potrivit BEM, alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care nu sunt înscrişi în lista electorală complementară pot vota în baza documentului ce îi atestă identitatea emis de statul membru al UE al cărui cetăţean este, însoţit de documentul privind adresa în România, sau în baza certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, după caz, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară.
În cazul în care alegătorul, cetăţean UE, îşi schimbă adresa la care locuieşte în municipiul Bucureşti, după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot la secţia pe a cărei rază teritorială locuieşte, în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
Pentru a se putea exercita dreptul de vot, actele de identitate şi documentele de identitate trebuie să fie în termenul de valabilitate la data de 7 decembrie.
Pe cartea electronică de identitate a alegătorului nu se aplică timbrul autocolant cu menţiunea ''Votat'' şi data scrutinului.
Cetăţenii români şi cetăţenii Uniunii Europene care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, pot depune cereri de exercitare a dreptului constituţional prin intermediul urnei speciale.
Pe 7 decembrie, alegătorul netransportabil poate vota prin intermediul urnei speciale la secţia de votare la care este arondat după domiciliu sau reşedinţă sau la secţia de votare arondată imobilului unde acesta se află.
Comentează