Fostul premier al României și fost europarlamentar PNL, Theodor Stolojan, a ridicat o problemă sensibilă pentru mediul de afaceri, pornind de la o declarație a lui Peter Mandelson, fost comisar european și proaspăt numit ambasador al Marii Britanii în SUA.
Mandelson a afirmat că „modelul UE a transformat companiile în mașini de conformitate”, făcând referire la valul de reglementări impuse mediului de afaceri european. Theodor Stolojan a preluat această idee și a subliniat că ultima reglementare europeană care afectează direct companiile private din România este obligativitatea afișării publice a salariilor fiecărui angajat.
Transparență salarială sau sursă de conflict?
Într-o postare pe LinkedIn, Stolojan a remarcat că această măsură impusă de Uniunea Europeană ar putea genera tensiuni în companiile românești, având în vedere cultura salarială existentă.
„România este încă o țară în care orice discuție între doi angajați ajunge inevitabil și la întrebarea 'cât câștigi', izvor de frustrări între salariați. Unul dintre motivele acestor frustrări este, de exemplu, faptul că un angajat acceptă cu greu că un alt angajat pe o funcție similară este mai eficient”, scrie Stolojan.
Astfel, în loc să stimuleze competitivitatea și performanța, această reglementare ar putea adânci nemulțumirile și conflictele la locul de muncă.
O tendință îngrijorătoare pentru companiile private?
Stolojan sugerează că Uniunea Europeană se implică din ce în ce mai mult în politicile și deciziile companiilor private, ridicând întrebarea: până unde va merge acest amestec?
În loc să lase piața să se autoregleze și să permită companiilor să se concentreze pe inovare și eficiență, Bruxelles-ul pare să îngreuneze activitatea acestora printr-un val constant de reglementări. Această tendință ar putea afecta capacitatea companiilor europene de a concura pe piețele globale, obligându-le să se conformeze unor norme birocratice tot mai stricte.
Reglementare vs. competitivitate
Criticii tendinței excesive de reglementare a UE susțin că în loc să creeze un climat favorabil pentru afaceri, Bruxelles-ul transformă mediul privat într-o „mașină de conformitate”, așa cum afirmă Mandelson.
Pe de altă parte, susținătorii transparenței salariale argumentează că măsura va contribui la reducerea discriminării salariale și la o mai mare echitate între angajați. Însă, în contextul specific al României, unde discuțiile despre salarii sunt deja o sursă de tensiuni, există riscul ca această reglementare să creeze mai multe probleme decât soluții, potrivit lui Stolojan.
Comentează