Comisiile de Apărare au aprobat Strategia Naţională de Apărare 2025–2030. Doar o abţinere, niciun vot împotrivă
Comisiile de Apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au adoptat marţi raportul de admitere pentru Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025–2030, documentul fiind susţinut fără voturi împotrivă şi cu o singură abţinere. Strategia urmează să fie prezentată miercuri în plenul comun al celor două Camere, începând cu ora 14.00, în prezenţa președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan.
Proiectul a fost adoptat luni de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi transmis imediat Parlamentului pentru procedura de aprobare prin hotărâre, aşa cum prevede Legea 203/2015 privind planificarea apărării. Deşi documentul nu are valoare juridică în sine, strategia reprezintă cadrul de orientare a politicilor de apărare şi securitate naţională pe durata mandatului prezidenţial, stabilind obiectivele, interesele şi direcţiile de acţiune pentru toate instituţiile cu atribuţii în domeniu.
O strategie „despre cetăţean”, nu despre stat
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Parlamentului că procesul de elaborare a noii strategii a avut un „puternic caracter interinstituţional”, reunind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi think-tank-urilor. Este prima strategie de apărare care a fost pusă în transparenţă publică, iar o parte dintre observaţiile primite au fost integrate în forma finală. Şeful statului subliniază că documentul „nu este despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţeni”, descriind România ca un stat modern, transparent şi integru, construit în jurul drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
În expunerea de motive transmisă Legislativului, preşedintele a explicat că noua strategie reflectă cel mai dificil context internaţional de securitate de după al Doilea Război Mondial. În faţa agresiunilor hibride, a războiului informaţional şi a competiţiei pentru resurse, România îşi propune să răspundă printr-un concept de „independenţă solidară” – urmărindu-şi interesele naţionale în deplină cooperare cu aliaţii din NATO şi UE. Nicuşor Dan susţine că strategia marchează o nouă etapă în evoluţia statului român, care „trebuie să-şi proiecteze mai ferm influenţa în regiune şi să-şi consolideze profilul internaţional”.
Fără opoziţie în Parlament
Aprobarea fără voturi împotrivă a Strategiei 2025–2030 în comisiile reunite de Apărare semnalează o rară convergenţă politică într-un moment în care securitatea naţională domină agenda publică.
În preambulul documentului, preşedintele Nicuşor Dan avertizează că „persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte capacitatea defensivă şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni”. În aceeaşi linie, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat că strategia este „centrată pe cetăţean şi pe modernizarea statului”, subliniind că România are nevoie de „instituţii care cooperează şi care se bazează pe date”.
Adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare 2025–2030 va permite Guvernului să actualizeze strategiile sectoriale şi planurile de implementare în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii cibernetice şi protecţiei civile. Dacă votul plenului comun va confirma raportul comisiilor, România va intra în noul ciclu strategic cu un document actualizat la realităţile post-2022 şi la exigenţele alianţei euroatlantice.
Comentează