Strategia energetică agresivă a Turciei prezintă provocări tot mai mari pentru Cipru

Autor: Daniel Mihai Dragomir

Publicat: 08-08-2025 10:07

Actualizat: 08-08-2025 13:07

Article thumbnail

Sursă foto: Energy Intelligence

Strategia energetică agresivă și multifațetată a Turciei prezintă provocări tot mai mari pentru Cipru și regiunea est-mediteraneană, potrivit lui Andreas Poullikkas, profesor de sisteme energetice și fost președinte al Autorității de Reglementare a Energiei din Cipru, scrie cyprus-mail.com

„Turcia urmărește o politică energetică multidimensională cu trei obiective strategice”, a explicat Poullikkas. „În primul rând, să își consolideze autonomia energetică. În al doilea rând, să se impună ca un centru energetic regional. Și în al treilea rând, să proiecteze puterea geopolitică prin intermediul pârghiei energetice.”

Potrivit lui Poullikkas, abordarea Ankarei combină investiții majore în energii regenerabile și energie nucleară cu o rețea robustă de conducte de gaze naturale care se bazează pe surse rusești și azere.

În același timp, Turcia „se amestecă sistematic în activitățile de explorare și foraj ale altor state din estul Mediteranei”, mutând agenda regională de la cooperare la gestionarea crizelor, a spus el.

„Cadrul juridic și politic al Turciei se bazează pe trei piloni”, a declarat el. „Aceștia sunt o reducere drastică a importurilor de energie, dezvoltarea rapidă a resurselor energetice interne (în special surse regenerabile și nucleare) și crearea unei piețe energetice sigure și previzibile.”

El a subliniat că Turcia își propune să reducă importurile de gaze naturale la 18,9% până în 2025 și să instaleze 52,9 gigawați de energie solară și 29,6 gigawați de energie eoliană până în 2035. În plus, se așteaptă ca centrala nucleară Akkuyu să adauge o capacitate de 7,2 gigawați până în 2028.

„Prima legislație climatică a țării include, de asemenea, instituirea unui sistem național de comercializare a certificatelor de emisii, o taxă pe carbon și un obiectiv pe termen lung de neutralitate climatică până în 2053”, a spus el.

content-image

Turcia își consolidează, de asemenea, infrastructura de gaze prin conducte regionale. „Conducta TurkStream livrează gaze rusești către Turcia și părți ale Europei din 2020, în timp ce TANAP servește drept coloană vertebrală a Coridorului Sudic de Gaze”, a explicat Poullikkas. În plus, se preconizează că zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră va satisface 30% din necesarul de gaze al gospodăriilor din Turcia până în 2026.

El a spus că Turcia a înregistrat „câștiguri impresionante” în domeniul energiei regenerabile. „Capacitatea solară s-a mai mult decât dublat în doar doi ani și jumătate, ajungând la 19,6 gigawați, economisind țării aproximativ 15 miliarde de dolari din importurile de gaze. Licitațiile anuale de energie regenerabilă de 2 gigawați după 2025 susțin obiectivul Turciei de 64,7% capacitate instalată regenerabilă până în 2035.”

Totuși, ambițiile energetice ale Ankarei nu sunt pur economice, potrivit lui Poullikkas. „Turcia folosește în mod clar energia ca instrument de influență geopolitică”, a avertizat el.

„Prin doctrina sa «Patrie Albastră», aceasta urmărește să controleze vaste zone maritime în estul Mediteranei și în Marea Egee, ignorând Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), pe care nu a ratificat-o”, a adăugat el.

„În acest context, Turcia aplică presiuni militare și intervine în activitățile de explorare și foraj ale Republicii Cipru și Greciei”, a declarat Poullikkas. „De asemenea, semnează acorduri bilaterale controversate, cum ar fi memorandumul turco-libian, care ocolește drepturile insulelor grecești și provoacă tensiuni cu UE și statele vecine.”

Turcia susține pretențiile entității cipriote turce nerecunoscute și solicită exploatarea în comun a hidrocarburilor în Zona Economică Exclusivă a Ciprului, a adăugat el. „În același timp, desfășoară exerciții militare la scară largă și desfășurări navale ca mijloc de afirmare a controlului asupra zonelor maritime contestate”, a declarat Poullikkas.

„Aceste tactici agresive escaladează tensiunile, duc la creșterea cheltuielilor pentru apărare între statele de coastă, accelerează noi alianțe precum parteneriatele trilaterale Grecia-Cipru-Israel și consolidează centre energetice rivale precum Egiptul”, a spus el.

Între timp, Cipru rămâne „sub o provocare susținută”, a avertizat el. „Turcia continuă să efectueze studii seismice și foraje în zona economică exclusivă a Ciprului, presupuse în numele comunității cipriote turce. De asemenea, obstrucționează în mod activ interconectarea electrică planificată a insulei cu sistemul UE.”

În ciuda acestui fapt, Poullikkas a declarat că Cipru își promovează agenda energetică „metodic”. „Caută parteneriate reciproc avantajoase cu actori europeni și regionali”, a spus el. „Cipru își propune să integreze treptat gazele naturale în rețeaua europeană de transport și să creeze interconexiuni electrice pentru a depăși izolarea energetică.”

content-image

În prezent, Cipru este singurul stat membru al UE care nu este interconectat electric cu alte țări. „Acest lucru a dus la derogări semnificative de la normele UE, care afectează operațiunile pieței, supravegherea reglementară și mecanismele de echilibrare”, a explicat el. „Izolarea geografică a insulei împiedică participarea deplină la piața internă de energie electrică a UE.”

Cu toate acestea, el a subliniat că inițiative precum interconectorul de energie electrică Grecia-Cipru-Israel (GSI) ar putea fi transformatoare. „Odată ce aceste interconexiuni vor fi finalizate, Cipru nu va mai fi eligibil pentru astfel de derogări și trebuie să pună în aplicare pe deplin legislația UE”, a declarat Poullikkas.

„Acest lucru va aduce beneficii enorme atât consumatorilor, cât și sustenabilității”, a adăugat el. „Consumatorii vor avea acces la o gamă mai largă de furnizori, fiabilitatea rețelei se va îmbunătăți, iar fluxurile de energie curată vor crește în ambele direcții.”

Importanța geopolitică a acestor proiecte este la fel de crucială. „Cipru va deveni un centru de tranzit și conectivitate”, a declarat Poullikkas.

„Atât prin proiectul GSI, cât și prin inițiative emergente precum Coridorul India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), insula este poziționată strategic pentru a stoca și transmite energie către poarta de intrare sud-estică a UE”, a adăugat el.

„Această evoluție aduce beneficii nu doar consumatorilor, ci și securității energetice mai largi a UE”, a spus el. „Confruntată cu provocările turcești, Europa are nevoie de alternative fiabile și sustenabile.”

„Pacea și stabilitatea durabile în regiune”, a conchis el, „pot fi obținute doar prin respectarea dreptului internațional, dialogul privind delimitarea zonei maritime și crearea unei infrastructuri comune care să consolideze ecosistemul energetic al Mediteranei de Est.”

Poullikkas a cerut „o intervenție coordonată și asertivă a UE” pentru a contracara obstrucția Turciei. „Europa trebuie să sprijine dezvoltarea resurselor de gaze ale Ciprului și interconexiunile strategice, precum proiectul GSI”, a îndemnat el.

„Nu este vorba doar de energie, ci și de apărarea principiilor fundamentale ale suveranității și drepturilor UE”, a conchis el.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri