Premium
În anumite privinte, Barack Obama este pe punctul de a înregistra în Siria un esec comparabil în amploarea sa cu cel suferit de predecesorul sau, George W.Bush, în Irak. Diferenta - de masura- este data de faptul ca Bush jr. declarase razboi 'axei raului' si ca a întreprins o operatiune de mare amploare împotriva lui Saddam Hussein, în timp ce succesorul sau a facut totul pentru a evita o astfel de perspectiva fata de Bashar al-Assad, cerând invariabil plecarea de la putere a acestuia din urma, comenteaza publicatia L'Express.
Rezultatul este, în orice caz, tragic. Laureatul Premiului Nobel pentru Pace în 2009 se afla în centrul tuturor criticilor si bilantul sau catastrofal va alimenta probabil, ca si în cazul lui George W. Bush în 2008, principala dezbatere a campaniei prezidentiale din 2016. Candidatii republicani vor putea sa ceara o reinvestire americana în Orientul Mijlociu, invers programului lui Obama, care a facut din retragerea din Afganistan si Irak punctul esential al promisiunilor sale electorale.
John McCain rezuma astfel esecul lui Obama dupa doua mandate: 'Aceasta este consecinta cuvintelor goale, a regulilor încalcate, a influentei morale terne si toate acestea în spatele frontului si a unei totale lipse de leadership american'. De fapt, toate aceste concepte savant elaborate de era Obama s-au prabusit asemenea unui castel din carti de joc: n-a ramas nimic, sau aproape nimic. 'Pivotul', care trebuia sa vizeze Asia ca o prioritate, s-a ciocnit de criza cresterii economice chineze si de rigiditatea regimului de la Beijing, care urmeaza îndeaproape linia definita de Moscova în materie de relatii internationale. 'Strategia ascunsa', fondata mai degraba pe recurgerea intensa la drone si fortele speciale, decât pe trupele regulate si la utilizarea armelor grele, si-a aratat limitele.
Teribila eroare de la Kunduz, în Afganistan, unde un spital al Medicilor fara Frontiere a fost distrus în urma unui atac aerian, se conjuga cu ineficienta loviturilor împotriva Daech ( acronimul arab pentru Statul Islamic) în Irak si în Siria. 'Relativizarea' relatiei între SUA si Europa se manifesta direct în criza ucraineana.
'Resetarea' - reluarea de la zero - anuntata de Obama în relatiile tensionate dintre Washington si Moscova tinde spre un zero absolut.
Fara a mai vorbi despre deruta americana în dosarul israeliano-palestinian si de erorile fatale comise fata de Egipt, tara în care administratia Obama a crezut de cuviinta sa-l sustina pe fostul presedinte provenind din rândurile Fratilor musulmani, Mohamed Morsi, scrie publicatia mentionata. Acesta din urma nu doar ca a ajuns dupa gratii, dar generalul Al-Sissi, care l-a rasturnat de la putere, manifesta ranchiuna fata de americani si este pe punctul de a încheia acorduri importante cu Rusia lui Putin (si de a cumpara avioane de vânatoare Rafale din Franta...).
Un fel de dezastru, în fond, al carui punct culminant consta în rivalitatea în crestere foarte acuta între Rusia si SUA. Chiar daca raportul de forte militare între cei doi adversari înclina foarte clar spre al doilea, Vladimir Putin a obtinut ceea ce cauta de peste un deceniu, adica o confruntare directa cu superputerea americana pentru a demonstra ca aceasta nu mai este o hiperputere.
Pentru liderul de la Kremlin, exista din nou doua superputeri angajate într-o confruntare pe acelasi teren, în Siria, prin aliati interpusi, chiar daca nimeni nu se lasa pacalit de greutatea reala a Rusiei în globalizare. Un scenariu care evoca trist trecutul si care seamana din toate punctele de vedere cu un regres. Scopul Rusiei este de a aplica o înfrângere Americii, pe care aceasta nu o va putea evita decât prin cresterea implicarii sale militare în Orientul Mijlociu, ceea ce este contrar a tot ce presedintele Obama a promis. Obama nu va lasa numele sau unei strategii, ci unui dezastru, concluzioneaza publicatia franceza.
