Noua Strategie Națională de Apărare propusă de Administrația Prezidențială promite o schimbare de paradigmă: cetățeanul devine „partener activ al statului”, corupția este readusă în categoria vulnerabilităților majore, iar România își propune să crească bugetul de apărare la 5% din PIB până în 2035. Documentul prezintă o listă amplă de obiective – de la modernizarea armatei, la programe de educație pentru combaterea propagandei și implicarea serviciilor de informații în culegerea datelor privind faptele de corupție.
Politologul Andrei Țăranu, consultat de Digi24.ro, consideră însă că strategia seamănă mai degrabă cu un set de intenții decât cu un plan coerent. „Pare o colecție de dorințe, multe dintre ele legitime și rezonabile, dar marea majoritate ar putea să se transforme în politici publice și nu par a putea deveni directive concrete”, a declarat acesta.
Serviciile secrete reintră în lupta anticorupție – cea mai controversată măsură
Strategia prevede explicit: „Limitarea drastică a corupției prin: implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție”.
O astfel de formulare readuce în discuție perioada de dinaintea Deciziei CCR 51/2016, care a scos SRI din dosarele DNA.
Președintele Nicușor Dan a explicat cadrul în care ar trebui să funcționeze acest mecanism: „Rolul serviciului de informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către parchet, serviciul de informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune.” „Trebuie trecute detalii în planul de implementare care să explice mai clar aceste aspecte”, a adăugat el.
În teorie, măsura poate ajuta lupta anticorupție, dar profesorul Andrei Țăranu ridică o întrebare esențială: „Ar trebui să avem, în primul rând, niște instituții care să le controleze pe ele (n.r. serviciile de informații). Adică, cine sunt arbitri arbitrilor? Aici este adevărata întrebare: cine poate să controleze controlorii și, din nefericire, nu avem răspuns.”
El avertizează și asupra riscului revenirii la situațiile din perioada 2015–2016: „Aici este riscul de a reveni înapoi în 2015-2016, în plin scandal Kovesi.”
Cetățeanul,„partener activ”, dar fără mecanisme concrete
Strategia introduce noțiunea de „independență solidară”, care ar defini poziționarea României față de UE și NATO: „Adevărata independență nu se poate priva de loialitate și valoarea loialității este fortificată de cea dintâi”. Mesajul pare menit să împace atât curentul pro-occidental majoritar, cât și vocile izolaționiste în creștere. Administrația prezidențială susține că documentul pune cetățeanul în centrul strategiei: „Documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român (…) actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse.”
Profesorul Țăranu atrage atenția că lipsesc mecanismele prin care cetățeanul poate deveni cu adevărat partener: „Ca să fie un partener activ, ar trebui să existe un cadru, o convenție în care să se explice care sunt drepturile și datoriile fiecăruia dintre cei doi parteneri. (…) Statul este tot mai retras din existența cetățeanului. Pentru a-i cere cetățeanului să devină responsabil și activ, este nevoie și de o reintrare a statului.”
Profesorul Țăranu consideră documentul „un draft”. „Mă așteptam la ceva mult mai aplicat… Documentul pare o colecție de dorințe. Pentru toate aceste obiective trebuie gândite politici publice reale”, a conchis acesta.
Strategia Națională de Apărare urmează să fie discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 24 noiembrie, iar până la sfârșitul lunii să fie susținută de Nicușor Dan în Parlamentul României.
Comentează