Problemele de adicție și sănătate mintală în rândul studenților români se adâncesc, potrivit Studiului Național „Starea Adicțiilor în 2025”.
Datele arată o creștere îngrijorătoare a consumului de substanțe, a dependenței de ecrane și a tulburărilor emoționale: aproape 80% dintre tineri petrec excesiv timp online, 41% fumează regulat, iar 21% au consumat droguri ușoare. În paralel, un student din cinci a avut gânduri suicidale, dublu față de acum doi ani. Cercetarea avertizează că România are nevoie urgentă de o strategie națională integrată pentru combaterea adicțiilor, întrucât dependențele – de droguri, alcool, zahăr, ecrane sau jocuri de noroc – au aceleași rădăcini și necesită o abordare unitară.
În ultimele 12 luni, 79,7% dintre respondenții studenți au petrecut în exces timp pe ecrane, 65,7% au exagerat cu consumul de mâncare nesănătoasă, 41,6% cu consumul de țigări, iar 32,2% cu cel de alcool. 21,5% dintre aceștia au folosit droguri așa-zis „ușoare”, iar 8% droguri așa-zis „grele”.
Doar 22,8% dintre ei beneficiază de cameră în cămin, în timp ce 32,5% indică drept principala problemă cuantumul facturilor și al cheltuielilor la întreținere. 25,9% dintre respondenți nu își permit decât strictul necesar, în timp ce 9% dintre ei nu au bani nici măcar pentru strictul necesar.
Stresul și anxietatea au crescut pentru 83,3% dintre respondenți. 10,7% dintre aceștia au comis acte de auto-agresiune, iar 21,1% dintre ei au avut gânduri suicidale, o creștere majoră față de procentul deja mare de 9,8% raportat în studiul realizat de Starea Națiunii Studențești în 2023.
„Starea Adicțiilor în 2025” atrage atenția că, pe fondul agravării comportamentelor de dependență în rândul tinerilor, o strategie națională integrată pentru combaterea adicțiilor devine imperativă, deoarece drogurile, alcoolul, tutunul, zahărul, jocurile de noroc, rețelele sociale, dependența de ecrane împărtășesc factori de risc comuni — accesibilitate ridicată și lipsa educației preventive — și cer o abordare unitară, axată pe prevenție, tratament și politici de sănătate.
Studiul Național „Starea Adicțiilor în 2025”
Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Starea Adicțiilor în 2025”- un amplu sondaj online realizat între 15 iunie 2025 - 27 septembrie 2025, cu participarea a 1.423 respondenți, studenți care își desfășoară studiile în universități din 23 de orașe din România. Studiul a fost realizat sub patronajul senatoarei Victoria Stoiciu și în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai”.
„Starea Adicțiilor în 2025” este cel de-al treilea proiect de cercetare al Stării Națiunii Studențești, după primele două, realizate în 2022 , respectiv 2023. Starea Națiunii Studențești este rezultatul unui parteneriat format din 38 de asociații studențești din întreaga țară. Acest parteneriat este menit să atragă atenția asupra problemelor studenților din România și a dificultăților cu care se confruntă în această perioadă, probleme deseori ignorate la nivel instituțional. Puteți afla mai multe despre Starea Națiunii Studențești pe www.stareastudentilor.ro.
Concluziile sondajului „Starea Adicțiilor în 2025” ne arată că problemele studenților depășesc simplul cadru al educației și ating aspecte legate de problemele de adicție, condițiile lor de viață, precum și de sănătatea lor mintală. Astfel:
Acest studiu ne arată că problemele de adicție ale studenților români sunt în continuă creștere, în toate formele posibile.
În ultimele 12 luni, 79,7% dintre respondenți au petrecut în exces timp pe ecrane, 65,7% au exagerat cu consumul de mâncare nesănătoasă, 41,6% cu cel de țigări, iar 32,2% cu cel de alcool. 21,5% dintre aceștia au folosit droguri așa-zis „ușoare”, iar 8% droguri așa-zis „grele.”
Principalul motiv pentru consumul de alcool și țigări este anturajul, la fel ca și în cazul consumului de droguri. În cazul țigărilor electronice sau tutunului încălzit, dorința de a renunța la țigările clasice constituie principalul motiv de consum, în timp ce stresul este motivul nr. 1 pentru consumul excesiv de mâncare nesănătoasă și pentru excesul de timp petrecut pe ecrane. În cazul pariurilor sportive, deși anturajul constituie principalul motiv de consum, el este urmat foarte îndeaproape de reclamele la pariuri. Este practic cea mai semnificativă apariție a reclamelor ca determinant de consum din tot acest studiu.
Cel mai alarmant însă, 32,2% dintre respondenți nu au căutat ajutor pentru a scăpa de comportamentele de adicție din lipsa mijloacelor financiare. Întrebați cum cred ei că ar trebui statul român să abordeze problema consumului de droguri, marea majoritate a studenților respondenți, 63,7%, favorizează o abordare bazată pe prevenție, tratament și reducerea pedepselor, in timp ce 22,9% doresc dezincriminarea consumului. Doar 9,5% doresc mărirea pedepselor, și doar 0,4% doresc menținerea actualului regim.
Studenții români au numeroase probleme de locuire, de la cheltuielile zilnice la lipsa de control asupra spațiului în care locuiesc.
Majoritatea studenților, în proporție de 37,6%, locuiesc în apartament cu chirie, mult peste procentul de 22,8% care trăiește în cameră de cămin. 20% trăiesc în apartament aflat în proprietatea personală sau a familiei, în timp ce 11,6% trăiesc cu părinții. Procentul de respondenți care locuiesc în cămin este în scădere față de studiul din 2023, 22,8% în 2025 versus 37,1% în 2023, ceea ce trage un semnal de alarmă referitor la facilitățile de cazare disponibile pentru studenți.
Cuantumul facturilor și al cheltuielilor la întreținere este principala problemă pentru 32,5% dintre studenți, mai mult chiar decât cuantumul chiriei sau al regiei de cămin – 27,4%. 9% din respondenți nu își permit un trai decent, iar 25,9% declară că veniturile lor le ajung doar pentru strictul necesar. 40,9% își permit un trai decent dar atât, 20,2% își permit și lucruri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, și doar 3,4% își permit să își cumpere tot ceea ce își doresc.
Sănătatea mintală a studenților – o criză care se conturează tot mai clar.
21,1% dintre studenții care au participat în acest studiu au avut gânduri suicidale, o creștere majoră față de procentul deja mare de 9,8% raportat în studiul din 2022. 10,7% dintre aceștia au comis acte de auto-agresiune, mai mult de dublu față de numărul de respondenți din 2022. Stresul și anxietatea a 83,3% dintre respondenți au crescut, comparativ cu 78,4% în 2023.
În ceea ce privește perspectivele lor de carieră și viață, 48,7% dintre respondenți sunt siguri sau destul de siguri că își vor găsi un loc de muncă în domeniul în care și-au terminat studiile, în timp ce 48,1% sunt sceptici referitor la găsirea unui loc de muncă adecvat.
Studiul propune realizarea unei strategii naționale integrate pentru combaterea adicțiilor
Concluziile acestui studiu ne arată că, din păcate, situația comportamentelor de dependență din rândul tinerilor se înrăutățește tot mai tare. Ca atare, ”Starea Adicțiilor în 2025” propune ca România să adopte o abordare holistică în tratamentul și prevenția adicțiilor. Alcoolul, tutunul, zahărul, jocurile de noroc, rețele sociale – toate contribuie și, mai mult, adicțiile acestea împărtășesc factori de risc comuni precum accesibilitatea ridicată și lipsa de educație preventivă. De aceea, studiul propune realizarea unei Strategii Naționale Integrate pentru Combaterea Adicțiilor, care să acopere toate tipurile de adicții, de la tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc și până la dependența de ecrane.
La nivel de politici focusate pe combaterea adicțiilor, studiul propune totodată reglementarea mai strictă a reclamelor la jocurile de noroc și o schimbare a accentului de pe politicile penale pe politici de sănătate.
Totodată, pentru combaterea problemelor de locuire ale studenților, Studiul propune crearea de linii de finanțare dedicate pentru universități, inclusiv din fonduri europene sau prin parteneriat cu băncile, pentru construirea de cămine studențești noi destinate a acoperi nevoia de locuințe pentru studenți. Acestea ar urma să funcționeze în paralel cu crearea unui cadru legal special pentru chiriașii studenți, prin care chiriile studenților pot fi compensate parțial de către stat și oferirea de stimulente pentru proprietarii de locuințe închiriate studenților, de exemplu, prin reducerea taxelor pentru veniturile din chirie sau acces la fonduri speciale pentru renovarea sau schimbarea dotărilor în locuințele închiriate.
Puteți vizualiza documentul complet de prezentare „Starea Adicțiilor în 2025” la https://www.stareastudentilor.ro/images/Raport-Starea-Adictiilor-2025-online.pdf sau atașat acestui document. În secțiunea „Concluzii- cheie” a documentului de prezentare puteți găsi o scurtă trecere în revistă a celor mai importante aspecte din prezentare. Dar, pentru o înțelegere cât mai bună a acestui sondaj, vă recomandăm să citiți întreaga secțiune de „Rezultate finale”.
Comentează