Premium
Secvenţierea genetică a resturilor umane vechi de 45.000 de ani a dezvăluit o migraţie necunoscută către Europa şi a arătat faptul că amestecurile cu populaţiile de Neanderthal erau mai frecvente decât se credea anterior, se arată într-un studiu publicat miercuri în revista Nature, citat de AFP, informează News.ro.
Aceste resturi umane, dintre care un întreg dinte şi fragmente de os, au fost găsite într-o peşteră din Bulgaria în 2020.
Secvenţierea genetică a concluzionat că aceşti indivizi erau mai apropiaţi de populaţiile actuale din Asia de Est şi din Americi decât de europeni.
Această descoperire sugerează "că ei aparţineau unei migraţii umane moderne în Europa care nu era încă cunoscută" în istoria genetică a migraţiilor, potrivit studiului.
Este şi o "dovadă că au avut o oarecare continuitate între primii oameni moderni în Europa şi cei care au trăit mai târziu în Eurasia", continuă studiul.
Aceste descoperiri "modifică înţelegerea noastră iniţială despre primele migranţii umane în Europa", indică Mateja Hajdinjak, cercetător la Institutul german pentru Antropologie Evolutivă "Max Planck", care a condus cercetarea.
Acest lucru arată cum "chiar şi istoria europenilor moderni din Europa ar fi putut fi tumultuoasă şi a implicat înlocuirea populaţiilor".
Resturile, găsite în grota Bacho Kiro din Bulgaria, au arătat în primul rând că oamenii trăiau alături de cei de Neanderthal în Europa mai devreme decât s-a crezut.
Dar analiza genetică a resturilor a arătat şi că primii oameni şi cei de Neanderthal au interacţionat mai mult decât se credea.
Toţi indivizii din grota Bacho Kiro au strămoşi de Neanderthal cu cinci sau şapte generaţii înainte de existenţa lor, sugerând că amestecul dintre primii oameni din Europa şi cei de Neanderthal era frecvent", potrivit lui Hajdinjak.
Prima dovadă a unei asemenea interacţiuni s-a bazat pe descoperirea în România a unui singur individ, numit Oase 1, vechi de 40.000 de ani.
