Premium
Modul de lucru hibrid ar putea forța o regândire fundamentală a modului de măsurare și gestionare a performanței angajaților, arată un studiu realizat de furnizorul de soluții HR Adecco, potrivit Mediafax.
La nivel global, 53% dintre lucrători doresc un model de lucru hibrid, în care mai mult de jumătate din timpul petrecut la muncă este la distanță. Productivitatea a supraviețuit schimbării, cu 82% dintre participanții la studiu se simt la fel de productivi sau mai mult decât înainte.
Orele suplimentare s-au înmulțit, având o creștere de 14% în ultimul an, iar mai mult de jumătate dintre tinerii lideri au raportat că au suferit de epuizare (“burnout”).
73% dintre angajați și lideri solicită să fie măsurați în funcție de rezultate, și nu în funcție de orele lucrate, în timp ce doar 36% dintre manageri evaluează performanța pe baza rezultatelor.
Satisfacția față de leadershipul din companii este scăzută și se resimte o deconectare din ce în ce mai mare față de angajați. Numai o treime dintre non-manageri simt că primesc recunoașterea cuvenită în cadrul organizației în care activează.
Cea mai mare anxietate cu privire la revenirea la birou se înregistrează în Australia (53%), urmată îndeaproape de Marea Britanie (52%) și Canada (51%).
Grupul Adecco a a realziat studiul global Resetting Normal: Defining the New Era of Work, ce examinează modul în care atitudinile față de muncă s-au schimbat de-a lungul a 12 luni și evidențiază problemele cheie pe care companiile trebuie să reușească să le adapteze cu succes în această perioadă de tranziție. La un an după ce pandemia a schimbat modul în care lucrăm pentru totdeauna, acest raport este construit pe baza cercetărilor din 2020 ale grupului Adecco, concentrându-se asupra perspectivelor pentru 2021 și chiar mai departe și extinzând cercetarea pentru a acoperi 25 de țări și 15.000 de respondenți de la birou, pe tot globul, inclusiv România.
Directorul executiv al grupului Adecco, Alain Dehaze, a declarat: „Pentru cei care nu sunt obligați să fie prezenți fizic ca să-și îndeplinească munca, este evident că nu se vor întoarce niciodată la birou în același mod și că viitorul muncii este flexibil. Pandemia a accelerat tendințele existente până la punctul în care acestea nu pot fi ignorate, iar în viitor succesul depinde numai de adaptarea indivizilor și liderilor la aceste trenduri.
Country Managerul Adecco România, Florin Godean, a declarat: “România face parte din acest studiu pentru prima dată. Este foarte interesant să vedem cum angajații români împărtășesc aceleași griji și preocupări ca cei din alte colțuri ale globului. De asemenea, studiul a relevat și diferențe mari de percepție între angajații români și cei din alte țări sau grupuri de țări:
Românii, alături de alți est europeni, au printre cele mai scăzute dorințe de a lucra de la distanță după pandemie. Doar 43% dintre români și est europeni doresc acest lucru, versus 64% de respondenți din Japonia sau 63% din UK.
Tot românii, alături de alți est europeni, doresc să revină cât mai repede la birou. 68% dintre români și est europeni doresc acest lucru, versus 53% dintre australieni, care sunt reticenți să revină la birou.
La nivel strict regional în Europa de Est, românii sunt cel mai mulțumiți de perspectivele de carieră în viitorul apropiat, spre deosebire de angajații greci.
De asemenea, angajații români se declară cel mai puțin afectați de presiunea pe sănătatea mintală, în ultimele 12 luni (doar 21% dintre respondenți se declară afectați), în comparație cu 55% dintre respondenții din Polonia.
Cercetarea relevă faptul că la nivel global, o mare parte dintre angajați (53%), își doresc un model de lucru hibrid, în care cel puțin jumătate din timpul petrecut la muncă este de la distanță, iar o mare parte din ei (71%) au acum un spațiu care le permite lucrul eficient de acasă. Ultimele 18 luni au dovedit că munca la distanță nu vine cu o pierdere a productivității și că facilitează un mod de lucru mai incluziv și flexibil. Mai mult de trei sferturi dintre angajați doresc să-și păstreze flexibilitatea față de propriul program, mergând înapoi la birou, dar cu anumite condiții. Acest lucru este deosebit de important pentru generațiile și părinții mai tineri, care solicită mai mult timp la birou. 51% dintre cei care au copii doresc să fie în birou mai mult, față de 42% dintre cei care nu au copii.
În timp ce multe persoane au beneficiat de munca hibridă, nu toată lumea a avut o experiență pozitivă. Întrebările referitoare la durata săptămânii de lucru trebuie abordate, deoarece viitorul rămâne flexibil, cu mențiunea că orelele suplimentare au fost în creștere cu 14% în ultimul an și că mai mult de jumătate dintre angajați (57%) au declarat că ar putea face aceeași muncă în mai puțin de 40 de ore pe săptămână. 73% dintre angajați și manageri solicită să fie măsurați mai degrabă în funcție de rezultate, decât de orele petrecute la muncă, o tendință care a fost puternică și în 2020.
Raportul arată, de asemenea, că suntem expuși riscului de a pierde o nouă generație de lideri, cu mai mult de jumătate dintre liderii tineri (54%) suferind de epuizare și 3 din 10 lucrători declarând, în general, că sănătatea lor mintală și fizică a scăzut în ultimele 12 luni. Companiile trebuie să reevalueze modul în care pot sprijini mai bine angajații și le pot furniza resursele necesare pentru wellbeing, în cadrul noului model de lucru hibrid, deoarece 67% dintre non-manageri spun că liderii nu își îndeplinesc așteptările pentru verificarea bunăstării lor mintale.
Într-o măsură similară, există o mare deconectare între punctele de vedere ale managementului asupra propriilor performanțe și opinia angajaților lor. Satisfacția față de conducere este scăzută, doar o treime dintre non-manageri simțind că primesc recunoașterea cuvenită în cadrul locului de muncă. Mai mult, doar jumătate dintre toți angajații afirmă că managerii lor au îndeplinit sau au depășit așteptările pentru încurajarea unei bune culturi a muncii (48%) sau pentru sprijinirea echilibrul lor dintre viața profesională și personală (50%). Acest lucru se regăsește predominant în Europa de Vest și Japonia, unde satisfacția față de leadership este cea mai mică.
În cele din urmă, concluziile au evidențiat faptul că, odată cu motivația și implicarea la un nivel scăzut, mai puțin de jumătate dintre angajați sunt mulțumiți de perspectivele de carieră din cadrul companiei lor, aproape 2 din 5 își schimbă cariera sau iau în calcul noi oportunități și 41% iau în considerare trecerea la locuri de muncă cu opțiuni de lucru mai flexibile. „Demisia în masă” prevăzută nu este încă evidentă, dar este momentul ca organizațiile să se reconecteze cu forța de muncă. În plus, două treimi dintre angajați sunt încrezători că se vor începe din nou angajări semnificative, având securitatea, cultura, bunăstarea și dezvoltarea ca aspecte fundamentale ale ocupării forței de muncă pentru viitor.
