Premium
Sosirea coloniştilor europeni în Guadelupa, departament de peste mări al Franţei, a provocat extincţia a 50% până la 70% din populaţia de şerpi şi şopârle din acest arhipelag, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP.
În total, 43.000 de fosile de reptile provenind de pe şase insule au fost studiate în cadrul acestei cercetări publicate în revista Science Advances, potrivit agerpres.ro.
''Conform descoperirilor noastre, în trecut a existat o imensă biodiversitate, cu numeroase specii despre care nu ştiam că trăiau şi aici, precum şi altele, care nu au mai fost niciodată descrise până acum'', a explicat pentru AFP autorul principal al studiului, Corentin Bochaton, cercetător la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi la Institutul Max-Planck.
Cercetătorii din echipa lui au analizat fosile de la 16 grupe de animale (taxoni) provenind din 31 de situri din Guadelupa.
Au fost clasificate în funcţie de patru perioade: Pleistocenul superior (de la 32000 î.e.n. până la 11650 î.e.n.), Holocen înaintea apariţiei oamenilor (începând cu 11.650 de ani în urmă), perioada populaţiei indigene şi perioada modernă.
Datând osemintele şi sedimentele din apropierea acestora, oamenii de ştiinţă au reuşit să reconstruiască istoria evoluţiei în această regiune şi au stabilit că extincţia masivă s-a produs în decursul ultimilor 500 de ani.
Oamenii ar fi putut locui în aceste insule pentru prima dată cel mai devreme în urmă cu 5.000 de ani. Cristofor Columb a sosit în Guadelupa în 1493, iar colonizarea franceză a început în 1635, ducând la dispariţia populaţiilor indigene care trăiau pe acest teritoriu.
Potrivit fosilelor studiate, speciile de reptile au fost capabile să supravieţuiască schimbărilor climatice de la sfârşitul ultimei perioade glaciare, când regiunea a devenit mai caldă şi mai umedă.
''Nu am observat nicio extincţie în perioada amerindiană'', a mai explicat Corentin Bochaton.
Atunci ce anume a dus la dispariţia unor specii precum iguana cu coadă curbată sau şarpele boa din insula Marie-Galante? Potrivit cercetătorilor, vinovaţii sunt în special pisicile, mangustele, ratonii şi şobolanii aduşi de colonişti.
Reptilele de dimensiuni mai mici au avut, se pare, o soartă mai bună decât cele de talie mare, fapt care ar putea indica preferinţele prădătorilor.
Pe de altă parte, speciile care trăiau în copaci ar fi fost mai puţin afectate - fapt pe care Corentin Bochaton îl pune pe seama rolului agriculturii, care distruge habitatele de la sol.
Potrivit acestuia, astfel de studii demonstrează importanţa utilizării fosilelor pentru evaluarea impactului oamenilor asupra biodiversităţii unei regiuni.
În Guadelupa, schimbarea a fost în realitatea atât de bruscă şi de violentă, încât naturaliştii nu au avut timp suficient pentru a documenta fauna locală.
