Premium
Reformele care reduc impozitele pentru cei mai bogaţi au ca rezultat o creştere a inegalităţilor fără a stimula economia, arată un studiu al universităţilor britanice LSE şi King's College London, transmite AFP.
"Decidenţii nu ar trebui să se îngrijoreze că majorarea taxelor pentru bogaţi pentru a finanţa costul financiar al pandemiei, le va afecta economiile", susţin autorii raportului într-un comunicat de presă.
Reducerea taxelor pentru bogaţi, o măsură tradiţională în programele de guvernare ale conservatorilor sau partidelor de dreapta, se inspiră din teoriile neoliberale potrivit cărora ajutarea celor bogaţi îi va simula să muncească mai mult, să consume sau să investească, ceea ce va avea efecte pozitive asupra întregii economii ('trickle down economics').
În studiul intitulat "Consecinţele economice ale principaleleor scăderi de impozite pentru bogaţi", cercetătorii David Hope de la London School of Economics şi Julian Limberg de la King's College London arată că reducerile de taxe pentru bogaţi adoptate în ultimii 50 de ani, în special în anii' 80, au fost doar în beneficiul persoanelor direct afectate, dar nu au promovat crearea de locuri de muncă sau creşterea economică.
Potrivit autorilor, diminuarea impozitelor pentru cei cu averi mari a avut "un impact major: în medie, fiecare reformă notabilă a dus la o creştere de 0,8 puncte procentuale a ponderii din venitul naţional pentru cei mai bogaţi 1%, însă performanţa economică a ţării, măsurată prin rata şomajului sau PIB-ul pe locuitor nu s-a modificat în mod semnificativ". "Rezultatele studiului nostru au implicaţii importante asupra dezbaterilor actuale cu privire la consecinţele economice ale taxării celor mai bogaţi şi demonstrează că argumentele pentru a menţine un nivel redus al taxelor pentru cei bogaţi sunt slabe", insistă autorii.
Printre cei mai bogaţi oameni ai lumii, miliardarul american Warren Buffett se numără printre adversarii teoriei 'trickle down economics' şi cere în mod frecvent o taxare mai aspră pentru cei cu averi mari.
