Cetățeni din țări terțe expulzați de Statele Unite au fost deportați în Kosovo, în baza unui acord încheiat în iunie, a anunțat premierul kosovar Albin Kurti, aflat în dificultate atât pe plan intern, cât și în relația cu Washingtonul.
Într-un interviu acordat joi seara unui post local, Kurti a recunoscut că țara sa îi primește „pe cei pe care Statele Unite nu-i vor pe teritoriul” american. „Dacă nu mă înșel, unul sau doi dintre ei sunt aici”, a declarat el, fără să facă precizări legate de data sosirii, naționalitatea sau locul unde se află deportații.
Acordul, adoptat de Guvernul kosovar în exercițiu în iunie, prevede relocarea a 50 de persoane pe o perioadă de un an „cu scopul de a le facilita întoarcerea în deplină siguranță în țara lor de origine”, explica atunci Kurti.
Context politic și presiuni internaționale
Kosovo, una dintre cele mai sărace țări din Europa, independentă din 2008, a motivat acordul ca o dovadă de recunoștință față de sprijinul Statelor Unite, care au apărat întotdeauna independența fostelor principate sârbe. Totuși, premierul Kurti se confruntă cu dificultăți politice interne: deși a câștigat alegerile legislative din februarie, nu a reușit să formeze Guvern și a fost nevoit să accepte organizarea unor noi alegeri, programate pentru 28 decembrie.
Pe fondul politicilor sale față de minoritatea kosovară sârbă, Kurti a fost criticat recent de Washington, care l-a acuzat că „compromite stabilitatea” prin împiedicarea unui partid politic sârb să participe la scrutin. Aceasta marchează o schimbare de ton în relația Kosovo – SUA, după ani de susținere necondiționată.
Influența americană și alte acorduri internaționale
Kosovarii se mândresc cu o imagine proamericană puternică, steaguri ale SUA fluturând peste tot în Priștina. Bulevardele orașului poartă nume de foști președinți americani, precum George W. Bush și Bill Clinton, iar influența americană se traduce și în sprijin economic considerabil.
Înainte de acest acord cu Washingtonul, Priștina ratificase un acord de 200 de milioane de euro cu Copenhaga pentru găzduirea unor deținuți străini condamnați în Danemarca. În plus, Balcanii devin din ce în ce mai vizați de țările occidentale pentru relocarea migranților cărora li se respinge cererea de azil. Albania găzduiește deja centre pentru migranți expulzați din Italia, însă în acestea au ajuns doar câteva zeci de persoane, din cauza hotărârilor unor tribunale italiene care au pus sub semnul întrebării legalitatea detenției.
Acordul cu Statele Unite, care implică primirea de cetățeni expulzați, adaugă presiuni suplimentare asupra premierului Kurti în contextul electoral și complică relația cu aliatul tradițional american, în timp ce Kosovo continuă să se poziționeze ca un actor strategic în regiune.
Comentează