Decizia Statelor Unite de a „redimensiona” prezența militară în Europa, inclusiv prin reducerea parțială a efectivelor din România, marchează o reajustare strategică, nu o retragere propriu-zisă. Măsura vine în contextul repoziționării globale a armatei americane către zona Indo-Pacific și al consolidării prezenței europene în cadrul NATO
Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri dimineață că Statele Unite redimensionează prezența trupelor americane din Europa, inclusiv prin retragerea a aproximativ 1.000 de militari de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța. „Au plecat vreo 1.000, mai rămân 1.000 de militari americani”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, precizând că decizia SUA reprezintă „o ajustare strategică, nu o retragere completă”.
Ministrul a explicat că această mișcare face parte dintr-o strategie globală mai amplă a Statelor Unite, care se concentrează pe Indo-Pacific, iar România a fost informată oficial pe 27 octombrie.
„Nu se vorbește de o retragere americană, ci de sistarea rotirii a unei brigăzi care conținea elemente în mai multe state NATO - în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări”, a spus Moșteanu.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că „decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”. „Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din februarie”, se arată în comunicatul instituției.
Analiza experților
Surse militare active contactate de STIRIPESURSE.RO afirmă că reducerea efectivelor americane nu afectează securitatea României.
„În general, comunicarea despre militarii unei armate se face, ca și în interiorul NATO, de către armata respectivă, cum vedeți că se vehiculează diverse cifre despre numărul de militari care se vor retrage. În afară de americani, nu știe nimeni care este realitatea”, au explicat sursele.
Acestea subliniază că efectul practic al reducerii este minor: „Având în vedere politica SUA, sincer, la Kogălniceanu nici nu contează dacă sunt 1 sau 1000 de militari, pentru că rușii nu se vor atinge de ei vreodată. (...) Ar fi fost bine să fie mai mulți, având în vedere investițiile făcute, dar Armata Română a crescut foarte mult și capacitatea ei de a asigura securitatea țării până când sosește sprijinul NATO nu e o problemă. Grav ar fi dacă s-ar retrage toți, dar până atunci nu e cazul. Calitatea este mai importantă decât cantitatea.”
Experții avertizează doar asupra unor posibile intensificări ale războiului informațional și cibernetic: „Poate că se vor intensifica o perioadă atacurile neasumate - online, derapajele dronelor, declarațiile belicoase ale rușilor. Pe termen lung, n-are nicio semnificație.”
Pe fond, România rămâne protejată de umbrela de securitate NATO.
„Ca parte de securitate europeană suntem asigurați. În NATO lucrurile stau foarte clar: nu contează că ești american sau european, ești membru NATO sau nu. Din punctul acesta de vedere nu va exista nicio schimbare”, au explicat surse militare.
Totodată, Uniunea Europeană începe să își asume o amprentă militară proprie, complementară Alianței. Programe precum ReArm Europe și SAFE finanțează dezvoltarea industriei de apărare și creșterea capacităților de producție de muniție în statele membre.
„Față de anii anteriori, gradul de înzestrare și dotare a militarilor și pregătirea lor a crescut foarte mult. Trebuie să meargă în paralel - dotare, instruire, rezerve, infrastructură — și acum că avem 2,5% din PIB alocat apărării, lucrurile devin mai ușoare”, au conchis sursele militare române.
În esență, America își rearanjează piese pe tabla strategică globală, nu își retrage angajamentele. Decizia privind România face parte dintr-un plan mai amplu de optimizare a rotațiilor trupelor americane în Europa Centrală și de Est, în paralel cu întărirea logisticii NATO pe flancul estic. Oficialii NATO au confirmat pentru AFP și Reuters că „ajustările posturii forțelor SUA nu sunt neobișnuite” și că „prezența militară americană în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani”. Angajamentul Washingtonului față de Alianță rămâne „clar”, spun surse aliate.
Datele EUCOM susțin această perspectivă: la începutul lui 2025, 84.000 de militari americani erau dislocați în Europa - o cifră mai mare decât înainte de 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Pentru comparație, în timpul Războiului Rece, SUA aveau aproximativ 475.000 de militari pe continent. Astăzi, proporția e mai mică, dar calitatea și mobilitatea forțelor sunt net superioare.
Comentează