Atât sucurile îndulcite cu zahăr, cât și cele „dietetice” pot fi mult mai dăunătoare pentru sănătatea ficatului decât se credea. Un amplu studiu realizat peun număr de peste 120.000 de participanți din Regatul Unit a descoperit că un consum de peste o doză pe zi din oricare dintre cele două tipuri de băuturi crește dramatic riscul de boală hepatică grasă asociată metabolic (MASLD) și chiar de decese legate de ficat. Surprinzător, băuturile „dietetice” au prezentat riscuri similare sau chiar mai mari.
Riscul ascuns în băuturile fără zahăr
Cercetarea, prezentată la UEG Week 2025, a urmărit 123.788 de adulți fără semne de boală hepatică la începutul studiului. Obiceiurile de consum au fost înregistrate prin chestionare dietetice repetate, permițând cercetătorilor să compare impactul băuturilor îndulcite cu zahăr (SSBs) și al celor cu îndulcitori artificiali (LNSSBs) asupra ficatului.
Persoanele care au consumat mai mult de 250 de grame (aproximativ o doză standard) de băuturi pe zi au înregistrat riscuri semnificativ crescute. Consumatorii de LNSSBs (dietetice) au avut un risc cu 60% mai mare de a dezvolta MASLD. Consumatorii de SSBs (cu zahăr) au avut un risc cu 50% mai mare de MASLD.
În timpul perioadei de urmărire de peste 10 ani, 1.178 de participanți au dezvoltat MASLD (anterior numită NAFLD), iar 108 au murit din cauze legate de ficat. Deși SSBs nu au fost legate semnificativ de mortalitatea hepatică, LNSSBs au fost. Ambele tipuri de băuturi au fost asociate și cu niveluri mai mari de grăsime hepatică.
„Băuturile dietetice sunt adesea văzute ca fiind opțiunea mai sănătoasă. Studiul nostru arată că LNSSBs au fost de fapt legate de un risc mai mare de MASLD, chiar și la un aport modest, cum ar fi o singură doză pe zi,” a explicat Lihe Liu, cercetătorul principal.
Mecanismele din spatele riscilor
MASLD, cea mai comună afecțiune hepatică cronică la nivel global, afectează peste 30% din populație. Cercetătorii au explorat modul în care fiecare tip de băutură contribuie la acumularea excesivă de grăsime în ficat:
SSBs (Zahăr): Conținutul ridicat de zahăr provoacă vârfuri rapide de glucoză și insulină, stimulează creșterea în greutate și crește acidul uric, contribuind direct la îngrășarea ficatului.
LNSSBs (Îndulcitori artificiali): Acestea ar putea afecta ficatul indirect, prin modificarea microbiomului intestinal, perturbarea senzației de sațietate, intensificarea poftei de dulce și chiar stimularea secreției de insulină, scrie gadgetreport.ro.
Autorii studiului subliniază că cea mai sigură strategie de prevenție este limitarea ambelor tipuri de băuturi. Înlocuirea fiecărei băuturi cu apă a redus semnificativ riscul de MASLD (cu 12,8% pentru SSBs și 15,2% pentru LNSSBs), în timp ce simpla trecere de la o băutură îndulcită la alta nu a oferit nicio reducere a riscului.
„Apa rămâne cea mai bună alegere, deoarece elimină povara metabolică și previne acumularea de grăsime în ficat, hidratând în același timp corpul,” a conchis Liu.
Cercetătorii intenționează acum să aprofundeze cauzalitatea prin studii genetice și randomizate, axându-se pe modul în care îndulcitorii interacționează cu microbiomul intestinal.
Comentează