Arestarea jurnalistului american Don Lemon în legătură cu protestul anti-ICE care a întrerupt o slujbă religioasă în Minnesota a declanșat un val de reacții politice și instituționale în Statele Unite, readucând în prim-plan o dezbatere veche: unde se oprește libertatea de exprimare și unde începe dreptul altora de a-și exercita nestingherit libertatea religioasă.
DOJ: „Nu există imunitate pentru intimidarea credincioșilor”
Departamentul Justiției a apărat ferm arestările, prin vocea procurorului general Pam Bondi, care a afirmat că intervenția autorităților federale a fost necesară pentru a proteja un drept fundamental prevăzut de Constituția SUA, anume libertatea de a participa la un serviciu religios fără teamă sau intimidare.
„Nimeni nu este mai presus de lege, indiferent dacă este activist, lider de opinie sau jurnalist. Primul Amendament (al Constituției SUA, n.r.) nu oferă un permis de a pătrunde într-o biserică și de a întrerupe o slujbă religioasă”, a transmis Bondi într-o declarație citată de presa americană, subliniind că ancheta vizează „acțiuni concrete, nu opinii sau mesaje”.
Potrivit Departamentului Justiției, protestul a depășit limitele unei manifestări pașnice și s-a transformat într-o acțiune coordonată de intimidare, fapt ce justifică aplicarea legislației federale menite să protejeze libertatea religioasă, inclusiv Freedom of Access to Clinic Entrances Act (FACE).
Biserica: „A fost o încălcare gravă a libertății noastre”
Reprezentanții Cities Church au salutat intervenția autorităților federale, afirmând că membrii comunității au fost „șocați și intimidați” de intrarea protestatarilor în timpul slujbei.
„Nu a fost un protest pe trotuar, ci o invadare deliberată a unui spațiu sacru”, a declarat pastorul bisericii, subliniind că libertatea religioasă presupune dreptul de a te ruga fără a fi întrerupt sau hărțuit. Avocații bisericii au insistat că nu este vorba despre cenzurarea unui mesaj politic, ci despre protejarea unor persoane aflate într-un act de cult.
În acest context, susținătorii măsurilor DOJ au argumentat că statul are nu doar dreptul, ci și obligația de a interveni atunci când exercițiul unui drept constituțional – libertatea de exprimare – este folosit pentru a anula un alt drept de rang egal.
Reacții politice: acuzații de „atac la presă”
Din opoziție, reacțiile au fost critice. Liderul minorității democrate din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a catalogat arestarea drept „periculoasă” și a sugerat că este vorba despre un abuz împotriva libertății presei.
„Arestarea unui jurnalist pentru că documentează un protest ridică întrebări serioase despre respectarea First Amendment”, a spus Jeffries, cerând clarificări din partea administrației. Mesaje similare au venit și din partea altor lideri democrați și organizații pentru libertăți civile, care au vorbit despre un posibil „chilling effect” asupra presei.
Criticii au invocat statutul profesional al lui Don Lemon, susținând că prezența sa în biserică ar fi avut exclusiv scop jurnalistic. Autoritățile au respins însă această interpretare, arătând că legea federală nu face distincție de profesie atunci când sunt întrunite elementele unei infracțiuni.
Analiză juridică: First Amendment nu protejează orice conduită
Din punct de vedere juridic, cazul se află la intersecția a două drepturi garantate de First Amendment: libertatea de exprimare și libertatea religioasă. Constituția SUA nu stabilește o ierarhie formală între acestea, însă jurisprudența americană este constantă în a face distincția între exprimare și conduită.
Libertatea de exprimare protejează mesajul politic și dreptul de a protesta, inclusiv față de politici guvernamentale sau de activitatea unor oficiali. Ea nu protejează însă automat intrarea pe proprietate privată și perturbarea unei adunări religioase, mai ales atunci când aceasta implică intimidare sau obstrucționarea exercitării unui act de cult.
Legislația federală invocată de procurori – în special FACE Act și normele privind conspirația la încălcarea drepturilor civile – este concepută tocmai pentru situații în care persoane sau grupuri încearcă să împiedice, prin acțiuni directe, exercitarea libertății religioase. Clauzele legii prevăd explicit că protestul pașnic este permis, dar nu și interferența fizică sau intimidarea în interiorul unui lăcaș de cult.
De ce statutul de jurnalist nu schimbă analiza
Argumentul central al apărării lui Lemon și al susținătorilor săi, acela că acesta ar fi fost prezent doar ca jurnalist, nu este, în sine, decisiv din punct de vedere legal. Dreptul american nu recunoaște o „imunitate de presă” față de aplicarea legilor penale generale.
Dacă prezența unui jurnalist depășește documentarea și se suprapune cu o acțiune coordonată de perturbare sau intimidare, autoritățile pot interveni fără a încălca Constituția. Aceasta este logica pe care DOJ o invocă în apărarea arestării, subliniind că faptele concrete, nu eticheta profesională, sunt cele analizate.
În acest cadru, reacțiile critice care reduc cazul la o simplă chestiune de libertate a presei sunt considerate de susținătorii arestării ca fiind incomplete, deoarece ignoră dreptul la fel de fundamental al credincioșilor de a-și practica religia fără ingerințe.
Comentează