Imaginați-vă un moment în istorie când omenirea ar putea primi un răspuns la una dintre cele mai profunde întrebări: suntem singuri în vastul univers? Ne aflăm, probabil, la un pas de o astfel de descoperire, una care ar putea rescrie complet înțelegerea noastră despre cosmos.
Un instrument revoluționar, Telescopul Gigant European, în construcție în Chile, promite să detecteze urme de viață pe exoplanete în timp record. Printre țintele sale principale se numără Proxima Centauri b, cea mai apropiată planetă de Pământ din afara Sistemului Solar.
Dar cum ar putea fi posibilă o asemenea realizare? Cu un diametru impresionant de 39 de metri, Telescopul Gigant European va deveni cel mai mare telescop optic construit vreodată.
Oglinda sa masivă va capta de 37 de ori mai multă lumină decât faimosul Telescop Spațial James Webb (JWST), permițându-i să analizeze cu o precizie uluitoare atmosfera exoplanetelor situate la câțiva ani-lumină distanță.
Una dintre misiunile sale cruciale va fi detectarea biosignaturilor, acele combinații de molecule care, pe Pământ, sunt indicatori direcți ai prezenței vieții.
Dintre acestea, combinația oxigen-metan este deosebit de relevantă: oxigenul singur poate fi produs prin procese geologice, dar în prezența metanului, devine un semn inconfundabil al activității biologice.
Un studiu recent, realizat de Dr. Miles Currie și profesoara Victoria Meadows de la Universitatea din Washington, sugerează că ar fi suficiente doar 10 ore de observație pentru ca acest telescop să detecteze aceste semnale potențiale de viață în atmosfera planetelor apropiate.
La doar 4,2 ani-lumină distanță, Proxima Centauri b se prezintă ca una dintre cele mai promițătoare exoplanete pentru căutarea vieții. Se află în zona locuibilă a stelei sale, adică la distanța potrivită pentru ca apa lichidă să poată exista la suprafața sa.
Însă, această planetă este învăluită și într-un mister. Steaua sa, Proxima Centauri, este o pitică roșie extrem de activă, predispusă la erupții solare violente care ar fi putut sufla atmosfera planetei. Cum am putea, așadar, să fim siguri?
Până acum, cea mai bună metodă de a analiza atmosfera unei exoplanete era observarea tranzitului său prin fața stelei. Când lumina stelei traversează atmosfera planetei, anumite lungimi de undă sunt blocate, dezvăluind compoziția chimică a aerului.
Cu toate acestea, Proxima Centauri b nu tranzitează din punctul nostru de vedere, ceea ce face ca această metodă să fie inaplicabilă, în special pentru telescopul James Webb.
Spre deosebire de acesta, Telescopul Gigant European va fi suficient de puternic pentru a observa direct lumina reflectată de planetă și a detecta prezența unor molecule precum oxigenul, metanul sau dioxidul de carbon, și asta, în doar câteva ore.
În fața uneia dintre cele mai mari descoperiri științifice din istorie
Dacă, peste câțiva ani, Telescopul Gigant European va detecta biosignature pe Proxima Centauri b, ne vom afla în fața uneia dintre cele mai mari descoperiri științifice din istorie.
Impactul ar fi imens, punând sub semnul întrebării singurătatea noastră în univers și deschizând calea către cercetări și mai aprofundate. Desigur, această descoperire nu ar însemna că am găsit extratereștri inteligenți, scrie curiozitate.ro.
Dar ar dovedi că viața poate exista și în altă parte decât pe Pământ și că condițiile pentru apariția sa nu sunt atât de rare. Ar fi un prim pas către o înțelegere mult mai amplă a locului nostru în univers.
Pe de altă parte, dacă Proxima Centauri b nu ar adăposti viața, alte exoplanete apropiate ar putea fi ținte ideale. Lumi precum Tau Ceti e, situată la 12 ani-lumină distanță, sau Epsilon Eridani b ar putea, de asemenea, să dezvăluie biosignature.
Telescopul Gigant European ar putea inaugura astfel o nouă eră a explorării, unde fiecare noapte de observație ne-ar putea aduce mai aproape de răspunsul la una dintre cele mai mari întrebări ale umanității: suntem singuri? Primele observații sunt planificate pentru anul 2029.
Comentează