Superimunitate în justiție sau procese cu final anunțat? Analiza judecătorului Cristi Danileț despre cea mai recentă decizie a Parlamentului

Judecătorul Cristi Danileț prezintă într-o analiză pericolele pe care le-ar putea aduce decizia de joi a deputaților juriști ca procurorii și judecătorii cercetați pentru corupție să nu poată fi trimiși în judecată fără încuviințarea CSM.

• Citește și: PNL își face seppukku: Premierul Florin Cîțu a venit în Guvern cu raportul fostelor guvernări Ludovic Orban - 66% din țintele asumate au fost ratate

„ 1. CSM se ocupă de cariera magistraţilor: să îi recruteze, avanseze, transfere, sancţioneze, pensioneze. La CSM nu se fac dosare penale. Dosarele penale se fac la parchet şi se judecă la instanţe. Orice interpunere pe traseu a unei alte entităţi înseamnă imixtiune în justiţie. Iar astfel de imixiuni sunt interzise;

2. Se vrea ca CSM să se interpună în actul de justiţie numai cu privire la corupţia judiciară.

2.1. Nu i se pare nimănui nimic de controlat dacă un magistrat este trimis în judecată că a omorât pe cineva, că a traficat minori, că a violat sau a tâlhărit pe cineva. Se pare că numai dacă a falsificat un act, a delapidat o sumă de bani de la birou sau a luat mită trebuie verificat procurorul care a făcut ancheta. De ce diferenţierea asta între corupţie şi alte infracţiuni când sunt comise de un magistrat?!

2.2. Nu i se pare nimănui curios că numai dosarele cu privire la magistraţi trebuie controlate de CSM? Adică, dacă tot suntem egali în faţa legii, de ce să nu verifice CSM orice rechizitoriu făcut de orice procuror pentru orice infracţiune cu privire la orice persoană?!

3. La DNA sunt procurori specializaţi în corupţie. La CSM sunt două secţii:

– una de procurori (6 membri) care ar trebuie să controleze rechizitoriile privind procurorii bănuiţi de corupţie. Dar, dintre procurorii CSM care cel mult unul poate fi specializat pe corupţie;

– una de judecători (10 membri) care ar trebuie să controleze rechizitoriile privind procurorii bănuiţi de corupţie. Dar, printre judecătorii CSM se află judecători de civil, de comercial, de familie, de contencios, de penal, de muncii, fără specializare pe corupţie şi unul, cel mult doi de penal cu specializare pe corupţie.

Cum să verifice dosarele şi rechizitoriile pe corupţie judiciară persoane care nu sunt specializate pe aşa ceva??

4. Regula este că un magistrat de la Judecătorii, Tribunale şi Curţile de Apel este judecat de un judecător de la Curtea de Apel , iar un judecător de ICCJ este judecat de trei judecător de la ICCJ.

Păi, în CSM – care ar trebui să încuviinţeze trimiterea în judecată – sunt şi judecători de la Judecătorii şi Tribunale. Cum ar putea aceştia să decidă dacă trebuie trimis în judecată un judecător bnuit de corupţie de la Curtea de Apel sau de la ICCJ, adică de la instanţe superioare lor??

5. Să presupunem că Secţia de judecători permite trimiterea în judecată a unui magistrat bănuit de corupţie. Păi, soarta lui e pecetluită: când 10 judecători din CSM au spus că rechizitoriul e ok, atunci judecătorul de caz şi cei din apel nu mai au ce face, vor da sigur condamnare, procesul nici nu mai contează. În plus, ce judecător ar îndrăzni să decidă altfel de cum a decis însuşi organismul care îi gestionează lui cariera?

6. Să presupunem că CSM nu permite trimiterea în judecată a unui magistrat bănuit de corupţie. Păi, în Constituţie scrie că justiţia se poate face doar de instanţe. Or, dacă CSM blochează dosarul în faza de trimitere în judecată, cine verifică dacă CSM a luat corect aceaa decizie? Căci nu există nicio reglementare pentru a contesta acea decizie a CSM, întrucât azi Parlamentul nu a decis şi o astfel de procedură”, a scris Cristi Danileț pe site-ul său.