Președintele Nicușor Dan face o ultimă încercare de a găsi un consens pe Legea privind pensiile magistraților. Luni seară, în urma discuțiilor din coaliție s-a luat decizia de a se merge înainte cu proiectul, chiar și în absența unui aviz al CSM. În această dimineață, președintele Nicușor Dan a avut o nouă întâlnire cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, iar în cursul zilei va încerca să poarte discuții, fie la Cotroceni, fie prin telefon cu liderii sistemului de justiție.
În acest moment, varianta agreată politic este cea cu plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net și cu o perioadă de tranziție de 12 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
Din partea liderilor politici există disponibilitatea de a crește perioada de tranziție la 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis președintelui Nicușor Dan că social-democrații vor fi de acord cu o soluție pe care acesta o va negocia, dar vor să vadă flexibilitate și din partea magistraților. În caz contrar, PSD va susține plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net și cu o perioadă de tranziție de 10 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
În funcție de ceea ce va negocia și președintele Nicușor Dan cu magistrații, liderii coaliției vor lua o decizie și se vor întâlni la Parlament pentru a o formaliza.
Premierul Ilie Bolojan ar vrea să vină în Parlament în jurul datei de 25 noiembrie, pentru asumarea răspunderii Guvernului.
Varianta convenită la nivel politic
Sursele confirmă că Guvernul va merge înainte cu plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net și cu o perioadă de tranziție de 12 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
Acordul consfințește, practic, menținerea arhitecturii tăierilor propuse inițial de Cabinetul Bolojan și considerate „compatibile” cu angajamentele din PNRR. Diferența majoră este extinderea perioadei de tranziție – de la 10 ani la 12 –, modificare introdusă „în marja politică de negociere”, spun sursele. Restul elementelor rămân neschimbate: reducerea raportului dintre pensie și venit, ridicarea graduală a vârstei de pensionare și limitarea posibilităților de retragere anticipată.
Negociatorii au decis să avanseze fără concesii suplimentare către sistemul judiciar, fiind conștienți că avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu va fi emis mai devreme de 30 de zile, iar consultarea nu are caracter obligatoriu.
CONTEXTUL REVENIRII PROIECTULUI ÎN CIRCUITUL LEGISLATIV
Reluarea discuțiilor vine după ce CCR a respins, pe 20 octombrie, legea anterioară privind pensiile de serviciu ale magistraților, motivând exclusiv nerespectarea procedurii – Guvernul nu a așteptat cele 30 de zile prevăzute pentru avizul CSM. Curtea nu a analizat măsurile de fond, fapt care a permis coaliției să revină cu aceeași schemă, adaptată doar la cerințele de procedură.
Reprezentanții Justiției au transmis în ultimele săptămâni că sunt deschiși dialogului, dar au criticat atât graba politică, cât și ceea ce consideră a fi un tratament mai dur față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. CSM a reafirmat că își menține poziția de a cere un tratament egal cu cel aplicat altor structuri speciale și a atras atenția că mecanismul de tranziție trebuie să fie „realist”, pentru a evita dezechilibre interne și noi valuri de pensionări.
Pe fundalul tensiunilor, președintele a convocat în discuții între Guvern, liderii coaliției și reprezentanții sistemului judiciar, însă întâlnirile nu au produs un compromis real. Executivul insistă în mod fals că presiunea PNRR impune reducerea rapidă a pensiilor de serviciu, după ce Comisia Europeană a condiționat deblocarea unei tranșe de peste 200 de milioane de euro de închiderea jalonului privind reforma acestor categorii de pensii.
URMEAZĂ AVIZUL CSM
După acordul intern din coaliție, Guvernul urmează să transmită oficial noul proiect CSM-ului, ceea ce va activa termenul procedural de 30 de zile. Ministrul Justiției și premierul au convenit, potrivit surselor, să nu modifice structura legii în funcție de reacția magistraților, considerând că orice relaxare suplimentară ar pune în pericol închiderea jalonului european. că „acesta este momentul decisiv”, într-o reformă amânată ani la rând și blocată în repetate rânduri de conflicte între politicieni și magistrați.
Comentează