Premium
Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății condus de Marine Le Pen, care a fostun susținător declarat al candidatei Le Pen la prezidențialele din Franța, a declarat astăzi, de Ziua Europei, că ”euroscepticismul nu este o „boală” și nici o „nebunie” a unor „extremiști”, ci este o critică argumentată a unor disfuncționalități grave – și mai ales, deliberate! – ale actualei structuri de conducere a Uniunii Europene. Eroarea principală este îndepărtarea cetățenilor de centrul de decizie, pe motivul (sau pretextul?!) că guvernarea este un lucru prea complicat – prea „tehnocratic”! – pentru ca oamenii simpli să-l poată controla. Iar de aici până la abuzul de putere este un pas mic, pe care unii l-au și făcut!”
Potrivit lui Rebega, ”chiar dacă un om politic este convins de justețea ideilor sale, el nu le poate impune cu forța, dacă oamenii simpli nu le înțeleg și nu le acceptă. Iar înlocuirea forței prin propagandă și manipulare tot la totalitarism duce!”
Europarlamentarul român a mai arătat că ”țările din Est au privit cu oarecare naivitate integrarea în UE. Desigur că la început au avut, inclusiv România, beneficii mari din această integrare. Dar au fost lăsate, tacit, la periferie – în „viteza a doua”! Decalajele structurale s-au păstrat. Acum, cele șapte vaci grase au trecut! În următorii doi ani, scena politică din țară va suferi schimbări uriașe! Oamenii încep să înțeleagă altfel lucrurile. Iar România trebuie să se hotărască dacă vrea să devină o entitate modernă și suverană, în cadrul unei Uniuni reformate și echitabile, sau dacă vrea să rămână „la fundul grămezii”, executant docil al „indicațiilor” de la Înalta Poartă! Astăzi este Ziua Europei. Mai mult decât o suită de festivități de rutină, ar trebui să fie un prilej de reflecție. Europa nu are sens fără existența și voința cetățenilor și a națiunilor!”
Rebega s-a lansat, în plus, într-o analiză a situației din Hexagon, arătând că miza alegerilor din Franța a fost ”opțiunea între rămânerea Franței pe actuala poziție din cadrul construcției europene și reconsiderarea întregii structuri continentale actuale cu deschiderea căii către o reformare majoră a Uniunii Europene”.
Într-o analiză transmisă presei, Rebega face observația că ”partidele centriste tradiționale (socialiștii și republicanii gaulliști) au avut, de la început, o poziție incomodă, neputând să ofere alegătorilor candidați de anvergură, de talia măcar a unor François Mitterrand sau Jacques Chirac. Prin urmare, nu a existat niciun purtător de mesaj credibil, pe linia tradițională, al continuării proiectului european. Republicanul François Fillon a avut de luptat mai mult cu acuzațiile de corupție, decât cu adversarii din cursa prezidențială, iar soluția de avarie a socialiștilor, Benoit Hamon, a obținut un scor lamentabil”.
Pe de altă parte, continuă europarlamentarul român, ”între primii patru clasați, Marine Le Pen și Jean Luc Mélenchon, venind din marginile dreaptă și, respectiv, stângă ale eșichierului politic francez, au fost, categoric, eurosceptici. Pe fond, criticile acestora aduse Uniunii Europene au fost remarcabil de apropiate. Explicația principală este că, în timp ce elitele politice tradiționale s-au anchilozat în birocrația europeană, cetățenii s-au simțit din ce în ce mai îndepărtați de centrele de decizie și nu s-au mai simțit reprezentați de vechile partide. Ca și în cazul Brexit-ului, cetățenii francezi resimt apăsarea funcționării defectuoase a Uniunii Europene”.
Rebega mai observă faptul că Macron a fost ”candidatul care a susținut strident proiectul european”, dar că ”argumentele sale, dacă le judecăm obiectiv, nu au fost liberale, ci conservatoare și au ținut de confortul obișnuinței. Discursul său a fost de tipul: „ nu putem să ne izolăm, piața comună este benefică, renunțarea la moneda euro ar crea dificultăți uriașe, trebuie să continuăm lucrurile așa cum sunt acum.” Și totuși, europeanul Macron, în ultimele zile, a evocat o poziție naționalistă față de Bruxelles: „în anumite condiții”. E clar, din acest amănunt, că problema Franței este „Europa” – supranațională, abstractă, totalitară!”
De cealaltă parte, spune Rebega, ”Marine Le Pen a fost candidatul diabolizat. Opinia publică – în Franța, dar mai ales în restul lumii – a fost inundată cu etichetele de extremism, xenofobie, antisemitism, etc. Discursul formatorilor de opinie a ocolit argumentele și mai ales cauzele nemulțumirilor francezilor. De aici, e clar și că problema „Europei” este Franța, așa cum, în urmă cu un an, a fost Brexit-ul”. Dar, cu toată propaganda europenismului, ”în Franța, Marine Le Pen și Frontul Național au obținut cel mai bun rezultat electoral din istorie. De la an la an, alegătorii Frontului au devenit tot mai numeroși. Iar această tendință se manifestă în toate țările europene”, atrage atenția europarlamentarul român.
Acesta face și o comparație cu România: ”Campania electorală franceză a fost încadrată în paradigma „răului cel mai mic”. Oare de ce nouă, celor din România, ne sună cunoscut acest cântec?”. Dar, arată Rebega, ”rezultatul unui vot democratic trebuie respectat”, fără să uite să anticipeze că ”în Franța lui Emmanuel Macron nu se vor petrece schimbări de substanță. Și, din păcate, nici în Uniunea Europeană, acolo unde eurocrații de la Bruxelles și Germania doamnei Merkel vor continua să impună politica actuală, o politică prin care cei mari și puternici profită de pe urma celor mici și slabi”.
