Premium
Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a refuzat să garanteze că Forțele de Apărare ale Estoniei nu vor fi dislocate în Ucraina. Ea a făcut această declarație în Parlamentul Estoniei, în timp ce răspundea la întrebările membrilor parlamentului.
Mai exact, reprezentanții Partidului Popular Conservator Eston (EKRE) au cerut garanții că Forțele de Apărare ale Estoniei nu vor interveni în conflictul militar și au întrebat dacă Kallas plănuiește să se evacueze din Estonia în cazul unui război cu Rusia.
„Nu fac astfel de promisiuni pentru că circumstanțele se pot schimba. După interpretarea dumneavoastră, se pare că intervenția poate însemna orice. Asistența noastră militară pentru Ucraina poate fi văzută și de Rusia ca o intervenție pentru că ne dorim cu adevărat ca Ucraina să câștige, vrem cu adevărat ca Rusia să piardă și să se întoarcă la granițele sale. Rusia este o amenințare directă pentru noi”, a declarat Kallas.
În ceea ce privește evacuarea, premierul a recunoscut că nu are astfel de planuri, însă este prea devreme să vorbim despre asta. Potrivit lui Kallas, toate măsurile pe care Estonia le ia cu privire la ajutorul Ucrainei și la îmbunătățirea propriilor capacități de apărare vizează tocmai să se asigure că nimeni nu trebuie să răspundă la întrebarea unei posibile evacuări. În urmă cu doar o săptămână, Kaja Kallas a asigurat parlamentul estonien că soldații estonieni nu vor fi trimiși la luptă în Ucraina.
Context
Declarața premierului estonian apare în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut trimiterea de trupe NATO în Ucraina, o propunere contestată de majoritatea membrilor Alianței. Ministrul Forțelor Armate din Franța , Sébastien Lecornu, a explicat că nu vor fi trimiși soldați, dar a menționat totuși o prezență militară pe pământul ucrainean prin "genişti" sau "instructori", argumentând că "nu mai suntem în aceeași situație ca acum doi ani".
"Opt propuneri au făcut obiectul unui consens (în cadrul ședinței de susținere a Ucrainei din 26 februarie la Paris), a explicat el la microfonul RMC. Unele ţin de domeniul civil, altele, de cel militar: vrem să producem arme pe pământ ucrainean și să le întreținem. Am propus să construim fabrici franceze sau europene pe pământ ucrainean, iar acestă propunere a făcut obiectul unui consens european".
Franța se implică tehnologic în Ucraina
Companiile franceze vor crea "parteneriate", dintre care trei vor livra "drone, echipamente terestre", toate "în legătură cu companii ucrainene". "Vom crea piese de schimb, poate chiar și muniție", a adăugat ministrul. El a citat IMM-ul Toulouse Delair, care furnizează armatei ucrainene drone de informații din 2016 și care își va continua efortul. 200 de rachete Aster, o rachetă antiaeriană și antibalistică franceză, au fost comandate pentru armatele franceză și ucraineană.
Ministrul francez al Armatei francez a revenit și asupra declarațiilor președintelui Republicii, în marja unei conferințe din 26 februarie, unde Emmanuel Macron a asigurat că "nimic (ar trebui) să fie exclus" în ceea ce privește trimiterea de trupe terestre "oficial". Chiriașul Hotelului de Brienne a recunoscut "o formulare care i-a zguduit" pe aliați, dar "scosă din context", potrivit acestuia, chiar dacă exclude trimiterea de trupe de luptă.
"Există modele de prezență militară care nu sunt posibile? Mă gândesc la deminare, la pregătirea soldaților ucraineni pe propriul lor pământ", a spus el. "Nu mai suntem în aceeași situație ca acum doi ani", a spus el. Contraofensiva nu a funcționat și, fără nicio o ofensă la adresa aliaților noștri, situația nu mai este aceeași, ca la Washington".
Kremlinul l-a acuzat pe Emmanuel Macron că a sporit "implicarea directă a Franței" în conflict. Întrebat în legătură cu această afirmație, Sébastien Lecornu rămâne în linia președintelui. "Istoria Franței nu este slabă. Menținerea echilibrului de putere nu înseamnă nici a fi slab, nici în escaladare. Nu vrem să arătăm slăbiciune în faţa Moscovei".
