Într-un moment în care marile puteri își modernizează arsenalele nucleare, iar termenul „descurajare” revine în vocabularul liderilor mondiali, experții avertizează că o decizie privind lansarea unei arme nucleare s-ar putea lua în mai puțin de zece minute. Cum funcționează lanțul de comandă și cât timp există, în realitate, pentru a evita o catastrofă globală?
Potrivit analistului ucrainean Oleksandr Hara, de la Centrul pentru Strategii de Apărare, toate statele care dețin arme nucleare urmează un tipar similar. Mai întâi se detectează o posibilă rachetă, apoi informația este verificată prin mai multe surse, iar decizia finală ajunge la cel mai înalt nivel politic, notează focus.ua.
Cine ia decizia finala?
În Statele Unite, reacția este coordonată de două structuri: NORAD, sistemul de apărare aerospațială comun cu Canada, și STRATCOM, comandamentul strategic care gestionează forțele nucleare. O rachetă intercontinentală poate fi observată cu aproximativ 30 de minute înainte de impact, însă una lansată de pe un submarin oferă doar câteva minute de avertizare.
„Tot procesul, de la detectare până la decizia președintelui, se poate desfășura în mai puțin de zece minute. Atât durează să se hotărască soarta lumii”, spune Hara.
În Marea Britanie, timpul de reacție este și mai scurt. Premierul are singurul drept de a ordona un atac, iar în cazul în care guvernul este distrus, comandanții submarinelor nucleare urmează instrucțiunile din așa-numitele „scrisori de ultimă instanță”.
Franța are o structură similară, dar complet independentă. Doar președintele poate decide folosirea armelor nucleare, parte a doctrinei sale de „forță de descurajare” care combină componenta aeriană și cea navală.
NATO: consultare colectivă, decizie individuală
În cadrul NATO, o amenințare nucleară presupune consultarea Consiliului Nord-Atlantic, însă fiecare stat membru își păstrează controlul asupra propriilor arme. În realitate, coordonarea este dominată de SUA, Marea Britanie și Franța.
În India și Pakistan, decizia finală aparține premierului și Consiliului Național de Comandă. Deși ambele țări declară că nu vor ataca primele, tensiunile dintre ele au generat de mai multe ori momente de alertă maximă.
Rusia și „valiza nucleară”
În Rusia, ordinul trece printr-un sistem criptat, cunoscut sub numele de „valiza nucleară”. Aceasta se află permanent la președinte și este conectată la cele deținute de ministrul apărării și șeful Statului Major.
Deși Moscova vorbește tot mai des despre posibilitatea unui atac preventiv, specialiștii cred că o asemenea acțiune ar avea costuri politice și diplomatice uriașe.
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar declanșa un război nuclear
Simulările realizate de cercetători arată că un schimb masiv de focoase ar produce o „iarnă nucleară”: scăderea bruscă a temperaturilor, prăbușirea producției agricole și pierderi de vieți la scară globală.
Chiar dacă unele țări dispun de buncăre și adăposturi, experții spun că nicio infrastructură nu ar putea contracara distrugerile la nivel planetar.
Comentează