"Regret profund ca, în ultimii ani, a trebuit sa fim martorii unei tentative de desfiinţare a Senatului. În acest scop a fost activat un amplu aparat de propaganda, care facea abstracţie de interesul naţional, de experienţa istorica a statului român şi de opiniile specialiştilor români şi straini. O campanie mediatica de un populism strident, instrumentalizând o cunoaştere înca precara a tradiţiilor naţionale din partea unei parţi a cetaţenilor, a culminat, în 2009, cu un referendum pentru desfiinţarea Senatului", a spus el.
Tariceanu a menţionat ca referendumul a fost contestat de numeroase organizaţii ale societaţii civile din cauza organizarii lui ca parte a alegerilor prezidenţiale şi pentru faptul ca nu a avut la baza o argumentaţie solida de ordin istoric sau naţional şi nici o confruntare efectiva de idei în urma careia alegatorii sa îşi exprime opţiunea în cunoştinţa de cauza.
"Singurele argumente au fost cele comune tuturor tentativelor de limitare a democraţiei întâlnite în Europa în secolul XX, anume necesitatea economiiilor la buget şi îngradirea corupţiei", a afirmat preşedintele Senatului.
La cererea sa, participanţii la şedinţa solemna au ţinut un moment de reculegere în memoria foştilor preşedinţi ai Senatului care au platit cu viaţa pentru activitatea lor politica şi parlamentara şi pentru ideile pe care le-au exprimat în sprijinul democraţie, Nicolae Iorga şi Constantin Argetoianu.
Comentează