El a facut aceste declaratii în Aula Academiei, la simpozionul "150 de ani - Istorie si traditie în Senatul României, Bicameralismul parlamentar în România. Traditie si perspective", organizat de Senat si Academia Româna.
"Pentru mine, ca si pentru multi altii, politicieni sau simpli cetateni, aceasta istorie reprezinta un argument foarte puternic, departe de a fi singur, în favoarea respingerii hotarâte a oricarei tentative de desfiintare a Senatului României si de anulare a bicameralismului, care are în tara noastra una dintre cele mai vechi si mai ilustre traditii din Europa si din lume, dar este si o încurajare pentru redefinirea în spiritul vremurilor noastre a Senatului, atât în propria sa identitate, cât si în raport cu alte institutii ale statului si, în primul rând, cu partenerul sau parlamentar, care este Camera Deputatilor", a spus Tariceanu.
Acesta a mentionat ca Legea electorala din 1990, ca si Constitutia din 1991, "s-au grabit sa restaureze principiul bicameralismului, traditional în sistemul politic românesc, dar nu au avut atunci mijloacele politice, nici conceptuale pentru a conferi Senatului, chiar prin legea suprema, o identitate distincta de cea a Camerei Deputatilor".
Tariceanu a spus ca, astfel, cele mai multe articolele din Constitutie asociau într-o unica entitate Camera Deputatilor si Senatul, atât sub aspectul alegerilor, cât si în ceea ce priveste atributiile.
Potrivit presedintelui Senatului, Constitutia din 2003 a prevazut unele distinctii, dar insuficiente, între atributiile celor doua Camere ale Parlamentului, el mentionând, în acest sens, mecanismul sesizarii diferentiate.
"Aceste deosebiri, dupa parerea mea, sunt mult prea tehnice pentru a corecta impresia de redundanta care exista si care persista", a apreciat presedintele Senatului.
"În mod traditional, Senatul era institutia care manifesta în cel mai înalt grad vocatia de a reprezenta atât interesele nationale, cât si interesele regionale. În perspectiva rolului tot mai important pe care tind sa îl joace regiunile în actuala configuratie a Uniunii Europene, în care trebuie sa se înscrie si România, consider prioritara regasirea acestui principiu si o redefinire a Senatului, care sa exprime, în forul legislativ suprem, punctul de vedere diferit al viitoarelor regiuni si sa faciliteze colaborarea între acestea", a spus el.
Simpozionul care se desfasoara în Aula Academiei Române face parte din seria de actiuni organizate cu ocazia marcarii a 150 de ani de la înfiintarea Senatului.
La eveniment mai participa Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, vicepresedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, senatorul Ioan Chelaru, vicepresedintele Senatului Cristian Dumitrescu, fostul presedinte al Senatului Petre Roman, academicianul Valentin Vlad, presedintele Academiei României, academicianul Dan Berindei, Presedintele de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologice a Academiei Române si alti membri ai Academiei.