Lituania şi Estonia vor semna marţi un acord cu Statele Unite privind statutul militarilor americani trimişi pe teritoriul lor de administraţia Barack Obama, cu patru zile înainte de sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează luni AFP. Prin încheierea unui acord similar cu Letonia vineri, cele trei ţări baltice doresc astfel să consolideze angajamentul oficial al Washingtonului pentru securitatea lor, în condiţiile în care acestea continuă să se teamă de posibile tentative de destabilizare din partea Rusiei.
Anumite declaraţii ale lui Donald Trump, care lasă să se întrevadă o posibilă detensionare în relaţiile cu Moscova, au provocat tulburări în aceste ţări care s-au aflat sub ocupaţia URSS, dintre care două - Letonia şi Estonia - găzduiesc importante minorităţi rusofone. 'Timpul este cel care contează şi noi nu vrem ca perioada de tranziţie (de la Washington) să încetinească acest proces', a declarat luni pentru AFP şeful diplomaţiei lituaniene, Linas Linkevicius.
În acelaşi timp, el a afirmat că are încredere în angajamentul lui Donald Trump faţă de NATO şi că aprobă o creştere a cheltuielilor aliaţilor pentru apărare. Linkevicius se află pe aceeaşi lungime de undă cu ministrul leton al apărării Raimonds Bergmanis. Întrebat vineri la Riga, în marja ceremoniei de semnare a acordului cu SUA, cu privire la eventuale schimbări în politica Washingtonului faţă de ţările baltice, Bergmanis a afirmat că 'nu este îngrijorat' în legătură cu o astfel de posibilitate. El a recunoscut, potrivit agenţiei LETA, că negocierea acordului 'nu a fost uşoară şi că a fost nevoie de mult efort'.
La rândul său, ambasadoarea SUA la Riga, Nancy Pettit, care a semnat textul, şi-a exprimat încrederea că acordul va consolida cooperarea deja strânsă între cele două ţări. 'Acest acord', a spus ea, 'reafirmă încă o dată sprijinul SUA faţă de suveranitatea şi independenţa Letoniei, la fel ca articolul 5 din Tratatul NATO' (care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii Alianţe). Cele trei documente prevăd, la fel ca majoritatea acordurilor similare cunoscute sub numele de SOFA (Status of Forces Agreements) semnate de SUA cu numeroase ţări, că personalul militar american expatriat şi familiile care-l însoţesc, vor rămâne sub jurisdicţie americană, cu excepţia unor cazuri de infracţiuni grave.
Textul acordului cu Lituania, singurul care va fi publicat până acum, prevede în special că justiţia sa va fi aplicată numai în cazul unor delicte 'foarte grave'. În documentele guvernului leton se precizează că personalul american beneficiază de imunitate, cu excepţia cazului în care armata americană autorizează parchetul local să lanseze urmăriri în cazul anumitor membri ai săi. În ultimele zile înainte de învestirea lui Trump, preşedinţia în exerciţiu a SUA a făcut mai multe gesturi pentru a ilustra fermitatea Washingtonului faţă de Moscova. Vicepreşedintele Joe Biden s-a deplasat luni la Kiev pentru a da asigurări Ucrainei în legătură cu sprijinul Statelor Unite, conform Agerpres. În paralel, circa 300 de militari americani au sosit luni în Norvegia, ţară membră a NATO, în cadrul unei desfăşurări prin rotaţie în ţara scandinavă, o staţionare contestată de ţara vecină Rusia.
Comentează