Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă vor contesta UE în privința cotelor de migrație. Susținătorii unei linii dure afirmă că nu vor primi mai mulți migranți și nici nu vor plăti compensații pentru refuz. În acest moment, un compromis este imposibil de atins, informează euronews.com.
Un grup de susținători ai liniei dure în materie de migrație, condus de Polonia și Ungaria, afirmă că este gata să conteste UE în legătură cu un plan de redistribuire a solicitanților de azil pe baza cotelor.
Marți, Comisia Europeană a anunțat un nou plan de distribuție pentru a ușura povara țărilor aflate în prim-plan, precum Italia, Spania și Grecia. Aceasta înseamnă că unele țări din Europa Centrală și de Est vor trebui să ofere asistență.
Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au declarat că nu vor participa la un sistem de cote și sunt gata să conteste Comisia.
Conform Pactului privind migrația și azilul, toate țările UE trebuie să contribuie, proporțional cu populația și PIB-ul total, pentru a ușura povara țărilor considerate „aflate sub presiune migrațională”, situate în cea mai mare parte în sudul Europei.
Acestea pot face acest lucru în trei moduri: prin relocarea unui anumit număr de solicitanți de azil pe teritoriul propriu, prin plata a 20 000 EUR pentru fiecare persoană pe care nu sunt de acord să o relocheze sau prin finanțarea sprijinului operațional în statele membre considerate „aflate sub presiune”, precum Italia și Spania. Conform normelor, este posibilă și o combinație a celor trei modalități.
Suma totală și ponderea relocărilor vor fi stabilite înainte de sfârșitul anului de către statele membre. Cele 27 de state vor trebui să creeze un „fond de solidaritate”, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, care este strict secretă și nu se preconizează că va fi făcută publică.
30 000 de relocări și 600 de milioane de euro în contribuții financiare reprezintă minimul stabilit de lege.
Reacție furioasă la sistemul de cote de migrație
Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au declarat că nu doresc să contribuie, fie prin acceptarea relocărilor, fie prin contribuții financiare.
„Polonia nu va accepta migranți în cadrul Pactului privind migrația. Nici nu vom plăti pentru asta”, a scris premierul polonez Donald Tusk pe X la scurt timp după prezentarea raportului Comisiei. Tusk este supus presiunilor de a adopta o poziție dură în privința migrației, care este puternic contestată de opoziția conservatoare.
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a adoptat, de asemenea, o poziție fermă: „Nu vom pune în aplicare Pactul privind migrația... Nu vom primi migranți și nu vom plăti niciun forint pentru ei”.
Ungaria are programate alegeri în aprilie, în cadrul cărora Orbán intenționează să facă din migrație o temă centrală și să prezinte politica „zero migranți” a guvernului său ca un punct cheie al campaniei electorale.
La începutul acestui an, premierul slovac Robert Fico a trimis un avertisment similar la Bruxelles, susținând că țara sa nu va participa la program și nici nu va contribui la fondul de solidaritate. Fico a adoptat, de asemenea, o poziție dură în ceea ce privește migrația și este de acord cu motto-ul „zero migranți” al lui Orbán.
Noul premier ceh Andrej Babiš nu a numit încă un cabinet, dar a respins deja sistemul de cote, invocând „motive de securitate națională”.
„Partidul nostru nu este de acord cu pactul privind migrația, care reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre. Îl respingem”, a declarat Jaroslav Bžoch, europarlamentar din partea ANO, pentru Euronews.
Pot țările UE să refuze sistemul de cote de migrație?
În teorie, toate statele membre ale UE ar trebui să participe la program și să ofere solidaritate – financiară sau operațională – statelor membre care se confruntă cu cel mai mare număr de sosiri.
Cu toate acestea, se pot negocia excepții.
Conform evaluării Comisiei, Republica Cehă și Polonia se numără printre cele șase țări care ar putea solicita o excepție de la fondul de solidaritate, deoarece sunt clasificate ca „confruntându-se cu o situație migrațională semnificativă”.
Polonia ar urma să solicite imediat o astfel de derogare, iar Republica Cehă ar urma să facă același lucru în curând, au declarat oficialii UE pentru Euronews.
Orice derogare trebuie aprobată de miniștrii UE cu majoritate calificată. Aceasta înseamnă că 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a UE, trebuie să o susțină.
Dacă unei țări din UE i se acordă o derogare, cota sa de relocări și contribuția sa financiară nu sunt redistribuite altor state, ceea ce înseamnă că țările „aflate sub presiune migraționistă” vor primi mai puțin ajutor din pachetul global.
Acest lucru ar putea duce la reacții negative din partea Consiliului European, reprezentat de șefii de stat ai celor 27 de state membre.
Definiția a ceea ce presupune „fondul de solidaritate” și a cui i se acordă o derogare este o chestiune extrem de sensibilă. Oficialii europeni recunosc că va fi dificil să se acorde o derogare unei țări și să se refuze unei alteia.
„Punerea în aplicare a pactului privind migrația va fi foarte dificilă, majoritatea statelor membre ar prefera să evite relocările din cauza reacțiilor negative cu care s-ar putea confrunta în țara lor”, a declarat un diplomat pentru Euronews.
Țări precum Ungaria și Slovacia, care, în principiu, nu ar avea dreptul să solicite o derogare deoarece nu sunt considerate a fi supuse unei presiuni „severe” în materie de migrație, ar putea totuși să conteste legea.
„Este clar că, dacă majoritatea statelor membre refuză să-și asume partea care le revine în materie de relocări, Comisia nu le va amenda pe toate. Acest lucru va fi foarte dificil de pus în practică”, a declarat diplomatul.
Comisia a ratat inițial termenul limită de 15 octombrie pentru propunere, subliniind natura delicată și volatilă a problemei.
Comentează