De când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Bruxelles și capitalele europene au afirmat clar că se așteaptă să joace un rol în orice acord de pace.
Uniunea Europeană se opune unui plan în 28 de puncte pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care ar fi fost elaborat în secret de SUA și Rusia, cerând ca orice încercare diplomatică să includă Kievul și liderii europeni la masa negocierilor.
Planul, raportat pentru prima dată de publicația americană Axios, ar include condiții extrem de dezavantajoase pentru Ucraina, precum cedarea completă a regiunii Donbas, pe care forțele ruse nu au reușit să o controleze în totalitate, și limitări ale forțelor armate.
Dezvăluirile au apărut în perioada premergătoare reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai UE la Bruxelles, unde războiul de agresiune al Rusiei a dominat agenda, scrie Euronews.
„Noi, europenii, am susținut întotdeauna o pace durabilă și justă și salutăm orice eforturi în acest sens”, a declarat joi dimineață reporterilor Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas. „Desigur, pentru ca orice plan să funcționeze, este nevoie de sprijinul ucrainienilor și al europenilor. Acest lucru este foarte clar.
Vladimir Putin ar putea pune capăt acestui război imediat dacă ar înceta să bombardeze civilii și să ucidă oameni, dar nu am văzut nicio concesie din partea Rusiei.”
Întrebată dacă Europa a fost implicată în elaborarea planului, Kallas a răspuns: „Din câte știu eu, nu.”
Ministrul olandez de externe, David van Weel, a confirmat, de asemenea, neimplicarea Europei.
„Nu, nu am fost implicați în plan. Nu știu dacă Ucraina a fost implicată în plan. Dar ceea ce este important pentru noi este ca, indiferent de planul de pace care este pe masă, Ucraina să îl susțină”, a declarat van Weel.
„Fără sprijinul Ucrainei, nu veți obține sprijinul europenilor.”
Jean-Noël Barrot din Franța și Lars Løkke Rasmussen din Danemarca au solicitat din nou un armistițiu imediat și necondiționat ca punct de plecare indispensabil. Poziția, susținută și de Kiev și Washington, a fost ferm respinsă de Moscova.
„Discuțiile ar trebui să înceapă cu un armistițiu pe linia de contact, care să permită negocieri privind problema teritoriilor și a garanțiilor de securitate”, a declarat Barrot.
„Singurul obstacol în calea unor astfel de discuții ordonate, până în prezent, este Vladimir Putin.”
Rasmussen a spus că este important să se stabilească dacă „băieții mari”, adică președintele american Donald Trump, susțin și ei planul, care se pare că este condus de Steve Witkoff, trimisul său special pentru Orientul Mijlociu.
Witkoff este o figură controversată în Ucraina și Europa din cauza tendinței sale de a accepta fără critică punctele de vedere ale Kremlinului.
„Nu se poate aduce pacea în Ucraina fără ucraineni și europeni”, a declarat Rasmussen reporterilor. „Ar trebui să luptăm pentru Ucraina.”
Riscul ca UE să fie marginalizată în procesul de pace
Vestea despre planul SUA-Rusia a readus în discuție întrebări incomode cu privire la riscul ca UE să fie marginalizată în procesul de pace, în ciuda faptului că este cel mai mare susținător al luptei Ucrainei pentru libertate.
De la realegerea lui Trump, blocul a fost alternativ implicat și exclus din dezbatere, alimentând impresia că americanii nu țin cont de opiniile sale.
„Nu văd o mare tragedie”, a declarat Kęstutis Budrys din Lituania, adăugând că Europa va juca un rol activ în „noua fază”, dacă va exista una, și va apăra principiile suveranității și integrității teritoriale.
„Dacă este ceva legat de Europa, noi suntem Europa și trebuie să discutăm despre ce este Europa și despre securitatea noastră.”
Pe măsură ce știrile despre planul în 28 de puncte au făcut titlurile internaționale, secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să calmeze îngrijorările Occidentului.
„Punerea capăt unui război complex și mortal, precum cel din Ucraina, necesită un schimb extins de idei serioase și realiste. Iar pentru a obține o pace durabilă, ambele părți vor trebui să accepte concesii dificile, dar necesare”, a declarat Rubio pe rețelele de socializare.
„De aceea, elaborăm și vom continua să elaborăm o listă de idei potențiale pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuțiilor ambelor părți implicate în conflict.”
Reuniunea de joi a miniștrilor de externe reprezintă prima discuție politică privind „documentul de opțiuni” al Comisiei Europene pentru a sprijini nevoile militare și financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, estimate la aproximativ 135 de miliarde de euro în total.
Una dintre opțiuni ar fi utilizarea activelor imobilizate ale Băncii Centrale Ruse pentru a acorda un împrumut fără dobândă Ucrainei, un proiect fără precedent. Celelalte două opțiuni ar implica împrumutarea de bani proaspeți de pe piețe, ceea ce ar putea reprezenta o provocare pentru țările puternic îndatorate, obosite de reacția negativă a contribuabililor și a investitorilor.
Maria Malmer Stenergard, din Suedia, a fost una dintre persoanele care au susținut împrumutul de reparații joi dimineață, descriindu-l ca un „bun început” pentru a asigura justiția.
Stenergard a solicitat ca strategia blocului să se concentreze pe două aspecte principale: mai multă asistență pentru Ucraina și mai multă presiune asupra Rusiei. Acest lucru, a spus ea, ar „schimba ecuația” și ar forța Kremlinul să ia în serios negocierile de pace.
„Nu poate exista pace fără Ucraina, iar Europa trebuie să fie la masa negocierilor”, a spus ea. „Se vorbește mult despre diferite discuții.”
Comentează