Premium
Teatrul Evreiesc de Stat a programat sâmbătă, 22 ianuarie, de la ora 18.00, un eveniment artistic comemorativ care omagiază memoria victimelor Pogromului de la Bucureşti şi reconstituie fragmente de istorie recentă, informează News.ro.
Desfăşurat pe fondul Rebeliunii Legionare - conflictul deschis dintre generalul Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară - acest episod reprezintă unul dintre momentele de apogeu al practicilor antisemite din România.
Evenimentul a fost alcătuit dintr-o serie de acte violente şi crime împotriva evreilor din Capitală. Acţiunile au debutat în seara zilei de 20 ianuarie 1941, iar în următoarele două zile, cartierele Dudeşti şi Văcăreşti au fost devastate şi supuse jafurilor. Bilanţul final cuprinde peste 120 de morţi, majoritatea macabrelor asasinate fiind comise în pădurea Jilava - unde au fost înregistraţi 90 de morţi - precum şi la Abator; pe şoselele Fundeni şi Pantelimon.
De asemenea, Centrele legionare şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost transformate în adevărate centre de tortură. Binecunoscut în memoria colectivă este destinul rabinului Herşcu Gutman şi al fiilor săi. Cei trei au fost ridicaţi de la domiciliu de către Poliţia Legionară şi duşi cu forţa în pădurea Jilava, locul unde cei doi fii ai săi - Iancu şi Iosef Gutman - au fost executaţi. Mărturia sa este grăitoare: “Am auzit împuşcături, nu am mai ştiut ce se petrece cu mine. Am simţit însă cum fiul meu mai mare, atârnat de braţul meu, a murit imediat, în timp ce celălalt s-a mai zbătut puţin şi a horcăit. Iară nu ştiu ce a fost după aceea. Poate că am şi leşinat. Nu ştiam unde sunt, am văzut că fiii mei sunt amândoi morţi şi plini de sânge”.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti se numără şi cele materiale, în timpul celor trei zile fiind jefuite şi devastate numeroase sinagogi şi case de rugăciune, precum şi sediul Comunităţii Evreilor din Bucureşti. Templul Cahal Grande a fost complet devastat, arzând complet, în urma incendierii de către legionari. Conform datelor Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti, pagubele materiale includ peste 1.200 de imobile evreieşti, dintre care 25 de temple şi sinagogi din Capitală, care aveau să fie devastate sau incendiate. Au fost atacate şi jefuite 616 magazine şi 547 locuinţe, fiind afectaţi direct cel puţin 3.579 de evrei.
