Premium
Președintele iranian Ebrahim Raisi vorbește despre o ''ordine globală nedreaptă'' în care este permisă săvârșirea de crime împotriva umanității, conform La Stampa, scrie Rador Radio România.
'Este necesară o nouă ordine globală – spune el''. Raisi critică normalizarea relațiilor cu Israelul și atacă Statele Unite ale Americii care ''alimentează nedreptățile comise de statul evreu prin dreptul de veto'' în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
''Eșecul Consiliului de Securitate arată că sunt necesare noi mecanisme pentru a opri bombardarea Gazei, pentru a asigura ajutor umanitar populației din Fâșie și pentru a preveni expulzarea poporului palestinian al cărui reprezentant legitim este Hamas, pentru că a fost ales de popor''.
În primele rânduri ale celor prezenți la Palatul Hafezieh s-au aflat reprezentanții Yemenului, Libanului și Irakului, ai grupărilor Hezbollah, membri ai Forţele Populare de Mobilizare şi ai Axei Rezistenței, reprezentanţi ai talibanilor din Afganistan care vorbesc despre un ''dublu standard'' american în judecarea libertăţii de autodeterminare, precum și oaspeţi din Nicaragua și Cuba, emisari BRIC și din Malaezia care pretind de la Israel şi SUA o compensație pentru palestinieni.
Se invocă necesitatea organizării de demonstrații în sprijinul cauzei în întreaga lume şi se încheie cu cuvintele fatidice ale ayatollahului Ali Khamenei: ''Viitorul lumii este viitorul Palestinei''.
Trezirea conștiinței
Punctul de forţă pe care se bazează Iranul este tocmai ''trezirea conștiințelor'' în întreaga lume, aşa cum au explicat surse apropiate Ministerului de Externe de la Teheran. ''Există o opinie publică din ce în ce mai amplă care este conștientă de ceea ce se întâmplă în Fâșie și care este de partea palestinienilor, indiferent de ceea ce spun respectivele lor guverne''.
De altfel, lucrările conferinţei au fost deschise chiar de ministrul de externe, Hossein Amir-Abdollahian: ''Este necesară o schimbare de viziune pentru a asigura poporului palestinian sprijinul pe care comunitatea internaţională nu l-a putut oferi''. Obiectivele Conferinței Internaționale de la Teheran asupra Palestinei (la care a fost invitată şi publicaţia La Stampa) sunt explicate de cei care au lucrat în culise: ''Oprirea războiului, asigurarea ajutorului pentru Gaza și reconstrucția Fâșiei. Eliminarea așezărilor, eliberarea celor zece mii de palestinieni deținuți în închisorile israeliene, continuarea procesului de rupere a relațiilor diplomatice cu Israelul și blocarea normalizării relațiilor cu statul evreu''.
''Pentru că atunci când vorbim despre acel oraș trebuie să vorbim despre cele trei mari religii monoteiste, problema nu sunt evreii, ci sioniştii''. Afirmaţii susţinute şi de rabinul Yisroel Dovid Weiss de la Jews United Against Zionism din New York, reprezentant al grupul evreiesc ortodox ''Neturei Karta''. ''Suntem evrei și ne aflăm aici pentru a spune lumii că iudaismul deplânge și suferă împreună cu populația din Gaza, şi că noi ne opunem ocupației israeliene și existenței statului Israel. Propunem o mobilizare globală precum cea care a avut loc pentru eliminarea apartheidului și oprirea crimelor comise împotriva palestinienilor''.
Un picior al Americii
Cuvântul revine apoi ministrului sirian de externe Faisal Mekdad: ''Siria este şi ea sub asediu. Israelul a pierdut totul în termeni de valori, umanitate, demnitate și nu miră pe nimeni sprijinul SUA, deoarece statul evreu nu este altceva decât un picior al Americii''.
Cu toate acestea, conferința este și un test pentru a vedea până la ce grad de implicare poate ajunge Iranul și cât de mare este riscul extinderii conflictului. Potrivit lui Hakam Amhaz, un analist geostrategic libanez specializat în Iran, Axa are două linii roșii care nu pot fi depășite. Prima este riscul ca Israelul să dorească să-i expulzeze pe toți palestinienii din Fâșie, gândindu-se să-i trimită în Sinaiul egiptean sau în alte state vecine. Cea de-a doua sunt obiectivele care privesc Libanul: ''Dacă războiul mai durează încă o lună, ne vom afla în fața unor riscuri pe care nu le putem calcula''.
Teheranul nu dorește ca acest conflict să se extindă, cu atât mai puțin este interesat să intre direct în conflict și a reiterat în mod explicit acest lucru. Cu toate acestea, într-un scenariu de contagiune, dacă axa de rezistență își va desfășura războiul fără dificultate, Iranul se va limita să ofere susţinere. Dacă axa în schimb s-ar clatina, ''șansele ca Iranul să intre direct ar risca să crească''. Punctul forte în cadrul Internaționalei șiite este că astăzi, Axa controlează joncțiuni strategice care leagă vestul de est, de la estul Mediteranei la Canalul Suez şi până la Marea Roșie, de la Golful Aden la Marea Arabiei, de la Strâmtoarea Hormuz la Golful Persic. În cazul unui conflict, consecințele economice ar fi grave și nu doar la nivel regional.
Mohammad Reza Naqdi, un ofițer superior al Gărzilor Revoluționare, merge şi mai departe anunţând că în cazul în care SUA și aliații săi continuă să comită ''crime'' în Gaza, Marea Mediterană și Strâmtoarea Gibraltar ar putea fi ''închise''. Iranul nu are acces direct la Marea Mediterană și nu este clar cum poate încerca să o sigileze. Acelaşi Hakam Amhaz explică şi că fractura sectară care a dominat ultimul deceniu se vindecă și datorită Gazei: ''Marea putere a acestui război este că i-a apropiat pe șiiți și sunniți, în ciuda faptului că anumite cercuri legate de SUA încă încearcă încă revigoreze flăcările sectarismului''.
