Creşterea preţurilor la energie, veniturile care stagnează şi apelurile la mobilizare socială: cu şapte luni înainte de alegerile prezidenţiale în Franţa, o mânie surdă creşte şi impune puterea de cumpărare ca prioritate în campania electorală, relatează miercuri France Presse, conform Agerpres.
"Scoate-ţi din nou vesta!", "Carburant prea scump, viaţă prea scumpă": dacă amploarea mobilizării rămâne dificil de măsurat după această revenire din vacanţă, reţelele sociale abundă în apeluri la manifestaţii, reînviind amintirea "vestelor galbene", acea mişcare socială de amploare care a zguduit Franţa în anii 2018-2019.
În La Rochelle (vest), marţi, o "mobilizare pentru carburant" nu a reunit decât vreo 50 de persoane. "Trebuie să arătăm că suntem prezenţi", explica Nicolas Costa, un şofer de ambulanţă (42 de ani), exprimându-şi exasperarea:"Chiar dacă acest guvern va pleca, poate să mai facă ceva".
Dar cam peste tot, semnalele trec pe roşu. Marţi şi miercuri, pescari din sudul Franţei au blocat depozite petroliere şi de gaze, iar electricienii au desfăşurat o grevă de amploare marţi, la care se adaugă o mobilizare intersindicală a funcţionarilor publici în 29 septembrie şi apelurile "cetăţeneşti" pe reţelele de socializare la proteste în 17 octombrie.
În fruntea preocupărilor francezilor, "puterea de cumpărare" este menţionată de 54% dintre persoanele intervievate într-un sondaj publicat sâmbătă. Urmează apoi "viitorul sistemului social" (40%), mediul (31%), imigraţia (31%) şi nivelul datoriei şi deficitele (30%).
Creşterea spectaculoasă a preţului la energie (+16%) şi la legumele proaspete ca roşiile, dovleceii şi salata verde (+20%) apasă greu asupra veniturilor modeste.
"Plătim 90 de euro pentru un rezervor plin. La începutul anului, erau 60", explică Pierre Pupier, 29 de ani, temporar măcelar în Puy-de-Dome (centru), care estimează că bugetul său lunar "a scăzut cu cel puţin 100 de euro de la (începutul) lunii septembrie", din cauza inflaţiei.
În timp ce popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron este la nivelul cel mai scăzut (16% opinii favorabile), guvernul, fără majoritate în Adunarea Naţională şi sub presiunea pieţelor pentru a realiza economii substanţiale, nu are deloc spaţiu de manevră.
Executivul a exclus până în prezent generalizarea ajutoarelor pentru a compensa presiunea continuă a preţurilor la benzină. Miercuri, Emmanuel Macron a cerut totuşi guvernului o "mobilizare totală" pentru "aprovizionare" şi "controlul preţurilor" la carburanţi, a informat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Mişcarea "vestelor galbene", apărută în noiembrie 2018 dintr-o revendicare similară înainte de a deveni o contestare anti-Macron, este în mintea tuturor.
Timp de câteva luni, această mişcare reunise în fiecare sâmbătă zeci de mii de persoane pe străzi, dar şi la intersecţii de drumuri, simbol al unei Franţe periferice, nevoită să-şi facă plinul la maşină pentru orice. Marcate de violenţe cu forţele de ordine, mişcarea şi-a pierdut treptat suflul.
La vremea respectivă, niciun scrutin nu se profila. "În prezent, este diferit, oamenii pot să se gândească ce va fi după Macron, să încerce eventual o soluţie electorală", subliniază Jean-Marie Pernot, politolog la Institutul de cercetări economice şi sociale (IRES).
În perspectiva alegerilor prezidenţiale, 71% dintre francezi spun că aşteaptă o "reală schimbare socială şi politică", iar 54% consideră că societatea trebuie transformată "în profunzime", confirmă un recent sondaj al institutului Ipsos-BVA.
Cu exprimarea unor astfel de sentimente "negative" şi o "cerere de radicalitate" care nu a fost niciodată "atât de puternică", Franţa "îndeplineşte numeroase condiţii care o predispun la o basculare populistă", decriptează directorul delegat al Ipsos, Brice Teinturier.
Această apropiere electorală poate alimenta şi "teama de a fi acaparat încă şi mai mult ca de obicei", adaugă Jean-Marie Pernot.
De fapt, candidaţii la alegerile prezidenţiale din aprilie 2027 se întrec în propuneri menite să îmbunătăţească situaţia financiară a cetăţenilor la sfârşit de lună, chiar dacă acestea sunt costisitoare.
La stânga, Partidul Socialist şi Franţa Nesupusă se declară pregătite să susţină mişcările sociale. Liderul stângii radicale Jean-Luc Melenchon a cerut patronilor să crească salariile şi afirmă că vrea să anuleze o parte din datoria franceză.
Cei de dreapta şi de centru propun "apropierea salariului net de cel brut", adică creşterea salariului net, scăzând cotizaţiile sociale, aşa cum propune fostul premier Gabriel Attal.
Favorită în intenţiile de vot, candidata extremei drepte Marine Le Pen cere o scădere a TVA la energie de la 20% la 5,5%.
