Pe lângă disputa dintre președintele Trump și Elon Musk, există îngrijorări legate de reducerile masive cerute de Casa Albă în bugetul NASA. Toate sectoarele agenției sunt vizate pentru economii, cu excepția unui efort de a trimite astronauți pe Marte, care a primit o suplimentare de 100 de milioane de dolari (74 milioane de lire sterline).
Casey Dreier, șeful politicii spațiale la Planetary Society, o organizație din Pasadena ce promovează explorarea spațiului, consideră că aceste reduceri pot reprezenta „cea mai mare criză din istoria programului spațial american”.
NASA a anunțat că solicitarea de reducere a bugetului său total cu aproape un sfert „aliniază portofoliile de știință și tehnologie la misiunile esențiale pentru explorarea Lunii și a planetei Marte”.
Dr. Adam Baker, analist spațial la Universitatea Cranfield, a declarat pentru BBC News că, dacă aceste propuneri vor fi aprobate de Congres, agenția își va schimba fundamental prioritățile.
„Președintele Trump reprogramează NASA pentru două lucruri: să aterizeze astronauți pe Lună înaintea chinezilor și să planteze un drapel american pe Marte. Tot restul este secundar.”
Racheta SLS, simbolul risipelor NASA, înlocuită cu soluțiile private ale lui Musk și Bezos
Susținătorii acestor propuneri spun că bugetul stabilit de Casa Albă oferă NASA un scop clar, pentru prima dată de la epoca misiunilor Apollo din anii 60 și 70, când obiectivul era să învingă Uniunea Sovietică în cursa spre Lună. Criticii NASA spun însă că agenția a devenit între timp o birocrație supradimensionată, fără direcție clară, care depășește frecvent bugetele stabilite și irosește bani publici.
Un exemplu flagrant este noul rachetă NASA pentru planurile de întoarcere a astronauților americani pe Lună, Space Launch System (SLS). Dezvoltarea sa a fost întârziată, iar costurile au crescut atât de mult încât fiecare lansare costă 4,1 miliarde de dolari (3,3 miliarde de lire sterline). În contrast, racheta Starship a companiei SpaceX, echivalentă ca scop, costă estimativ doar 100 de milioane de dolari (80 milioane de lire) per lansare, fiind proiectată pentru reutilizare. Compania spațială Blue Origin, condusă de Jeff Bezos, promite economii similare pentru racheta New Glenn.
Nimănui nu îi surprinde faptul că SLS va fi eliminată treptat conform propunerilor Casei Albe, în speranța că Starship și New Glenn o vor înlocui. Totuși, ultimele trei lansări de test ale Starship au eșuat, iar Blue Origin abia a început testele pentru racheta sa lunară.
„Există îngrijorarea că NASA poate să sară din lac în foc”, spune Dr. Baker. „Dezvoltarea acestor alternative pentru SLS este finanțată de Elon Musk și Jeff Bezos. Dacă aceștia își pierd interesul sau solicită mai mulți bani pentru dezvoltare, Congresul va fi nevoit să le acorde.”
Tăierile bugetare amenință zeci de misiuni științifice și colaborări internaționale esențiale
O preocupare și mai mare, spune Dr. Baker, este posibila anulare a 40 de misiuni dedicate explorării planetare și monitorizării impactului schimbărilor climatice asupra Pământului, multe dintre ele fiind realizate în colaborare cu parteneri internaționali.
„Este foarte trist că ceea ce s-a construit în atâția ani poate fi distrus rapid, fără un plan de reconstrucție ulterior.”
Printre proiectele amenințate se numără zeci de misiuni planetare deja lansate, pentru care mare parte din costuri au fost deja suportate, iar propunerile de reducere vizează doar costurile operaționale relativ mici.
Sunt vizate și două colaborări cu Agenția Spațială Europeană (ESA): un plan ambițios de a aduce pe Pământ mostre de rocă marțiană colectate de roverul Perseverance al NASA și o misiune a roverului european Rosalind Franklin către Marte pentru a căuta semne de viață.
Europa, forțată să-și redefinească rolul în explorarea spațială după retragerea SUA
Profesorul Sir Martin Sweeting, șeful companiei britanice Surrey Satellite Technology Ltd și coautor al unui raport al Royal Society despre viitorul explorării spațiale, spune că, deși această decizie este „nedorită”, ar putea reprezenta o oportunitate pentru Europa de a-și asuma o responsabilitate mai mare în propriul program spațial.
„Poate am fost prea dependenți de NASA, marele jucător, care a purtat o mare parte din responsabilitate în spațiu,” a declarat el pentru BBC News. „Este o șansă de a reflecta asupra modului în care Europa poate să-și echilibreze mai bine activitățile spațiale.”
Pe termen scurt, însă, perspectivele pentru Europa sunt mai sumbre. Pe lângă întârzierea întoarcerii mostrelor de pe Marte și a roverului său, ESA riscă acces redus la Stația Spațială Internațională dacă aceasta este redusă, iar reducerile bugetare anulează contribuțiile extinse ale NASA la succesorul acesteia, Lunar Gateway, o stație spațială multinațională planificată pe orbită lunară.
Observația climatică, printre primele victime ale incertitudinii bugetare din Congresul SUA
În strategia recent publicată, ESA a afirmat că „va urmări construirea unei capacități spațiale mai autonome și va continua să fie un partener puternic, de încredere și dorit de agențiile spațiale din întreaga lume,” sugerând că va face acest lucru cu sau fără NASA.
De asemenea, numeroase programe actuale și propuse de Observație Terestră sunt amenințate, conform Dr. Baker.
„Aceste programe de observație a Pământului sunt canarul nostru din mină,” a explicat el pentru BBC News. „Capacitatea noastră de a prezice impactul schimbărilor climatice și de a le atenua ar putea fi redusă drastic. Dacă dezactivăm acest sistem de avertizare timpurie, perspectivele sunt înfricoșătoare.”
Propunerile bugetare trebuie încă aprobate de Congres. Casey Dreier de la Planetary Society a declarat pentru BBC News că mulți republicani au spus lobby-știlor în privat că sunt pregătiți să voteze împotriva reducerilor.
Totuși, Dreier se teme că blocajul politic ar putea duce la o lipsă de acord privind bugetul, iar bugetul redus propus de Casa Albă ar putea fi impus ca măsură temporară, dificil de inversat, deoarece odată ce misiunile spațiale sunt oprite, reluarea lor este extrem de complicată, dacă nu imposibilă.
Comentează