Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radiofonic, că joia viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoştinţei, este un termen limită rezonabil pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace pentru încheierea războiului cu Rusia, transmit agenţiile Reuters şi EFE,scrie Agerpres.
"Am avut multe termene limită, dar dacă lucrurile merg bine, eşti înclinat să le extinzi. Însă credem că joi este un termen adecvat", a spus Trump la Fox News Radio, vorbind despre termenul pe care i l-a dat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se pronunţe asupra proiectului de plan de pace în 28 de puncte avansat de SUA.
Precizarea sa vine după ce agenţia Reuters şi publicaţia Washington Post au relatat, citând surse anonime, că Statele Unite i-au transmis lui Zelenski un ultimatum până pe 27 noiembrie, de Ziua Recunoştinţei, să accepte planul, în caz contrar riscă să piardă sprijinul SUA, adică Washingtonul va sista transferurile de echipamente militare şi informaţii către Kiev.
Întrebat în acelaşi interviu despre planul propus, care ar implica cedarea de teritorii ucrainene către Rusia, Trump a subliniat că Ucraina oricum "deja pierde teritoriu" în acest război, pe care l-a descris drept un conflict "scăpat de sub control, un masacru".
Preşedintele american a ţinut să mai menţioneze că în acest război Statele Unite au furnizat Ucrainei "cele mai bune echipamente militare din lume".
Se extinde războiul?
Cât despre posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să decidă să atace alte ţări europene în viitor, Trump şi-a exprimat convingerea că liderul de la Kremlin "nu caută mai multe probleme" şi că a învăţat lecţia unui război "care ar fi trebuit să dureze o zi , dar continuă de patru ani".
Preşedintele american a amintit de asemenea intrarea în vigoare vineri a unor noi sancţiuni americane, ce vizează două dintre cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, Rosneft şi Lukoil, sancţiuni pe care le-a descris drept "foarte puternice".
Poziția lui Zelenski
Într-un mesaj video către naţiune, preşedintele Zelenski a spus vineri seară că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul avansat de SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, adăugând totuşi că va propune Statelor Unite "alternative" la planul propus, în timp ce aliaţii europeni ai Kievului, care au avut reacţii negative faţă de planul de pace avansat de SUA, în elaborarea căruia Washingtonul nu i-a consultat, pregătesc împreună cu Ucraina o contrapropunere de plan de pace.
"Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener cheie. Fie 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de complicată", a subliniat Zelenski în mesajul său.
Ce arată planul
Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.
În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra "comunităţii transatlantice", dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.
Planul conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărţită egal între Ucraina şi Rusia.
Cât despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, planul menţionează ridicarea treptată a acestora.
Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de o sută de zile şi să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învăţământ şi în mass-media.
Preşedintele Zelenski, el însuşi fragilizat de un scandal de corupţie în care sunt implicaţi colaboratori apropiaţi ai săi, se vede acum supus unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât şi a Moscovei, care i-a cerut vineri să accepte negocieri fără întârziere, înainte de a pierde noi teritorii, în timp ce situaţia armatei ucrainene pe front se deteriorează.
Rusia ar câştiga fără luptă un teritoriu echivalent cu Luxemburgul (ISW)
În urma planului american pentru Ucraina, Rusia ar putea să ocupe fără luptă o suprafaţă aproape echivalentă cu dimensiunea Luxemburgului, potrivit unei analize realizate de AFP în baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), pentru care a colaborat cu Critical Threats Project (CTP).
Planul american consultat de AFP stipulează în special retragerea armatei ucrainene din teritoriile pe care le controlează în continuare, ceea ce ar duce la un câştig net de aproximativ 2.300 km2 pentru Moscova, adică aproape suprafaţa Luxemburgului (2.590 km2), fără a trage un singur foc de armă.
Kievul ar trebui să renunţe astfel la aproape 5.000 km2 aflaţi sub controlul său în regiunea Doneţk (est), care ar fi apoi utilizate pentru crearea unei zone tampon, precum şi la un "buzunar" de 45 km2 în regiunea Lugansk (est). Aceste concesii includ marile oraşe Kramatorsk şi Sloviansk, redute ale apărării ucrainene.
În schimb, Moscova ar restitui Ucrainei aproape 2.000 km2 pe care îi revendică sau îi controlează cel puţin parţial în regiunea Harkov (nord-est), 450 km2 în regiunea Dnipropetrovsk (centru-est), 300 km2 în regiunea Sumî (nord-est) şi 20 km2 în regiunea Cernihiv (nord).
Documentul prevede de asemenea recunoaşterea Crimeei, anexată de Moscova în 2014, şi a regiunilor Doneţk şi Lugansk ca aparţinând de facto Rusiei. De asemenea, acesta atribuie Rusiei vaste teritorii pe care le controlează în prezent în regiunile Herson şi Zaporojia, în sudul Ucrainei.
În fine, planul propus de Washington ar oficializa abandonarea de către Ucraina a 20% din teritoriul său pentru a recupera mai puţin de 0,5%.
De la începutul lunii noiembrie, armata rusă a avansat cu aproximativ 400 km2 în teritoriul ucrainean, într-un ritm mai rapid decât în lunile septembrie şi octombrie.
La data de 20 noiembrie, Rusia controla 19,3% din teritoriul ucrainean, fie integral, fie parţial. Aproximativ 7%, mai exact Crimeea şi zone din Donbas, se aflau deja sub control rusesc înainte de începerea invaziei declanşate în februarie 2022.
Originalul planului de pace al lui Trump a fost scris probabil în limba rusă (The Guardian)
Proiectul planului de pace al SUA privind Ucraina în 28 de puncte a fost probabil redactat iniţial în limba rusă, dat fiind faptul că versiunea sa în limba engleză conţine construcţii "stângace", care nu sunt caracteristice acesteia, consideră corespondentul The Guardian, Luke Harding, care a analizat textul propunerii, conform publicaţiei independente ruse The Moscow Times.
Este vorba, în special, despre al treilea punct al planului, care prevede: "Se aşteaptă ('It is expected') că Rusia nu va invada ţările vecine, iar NATO nu se va extinde în continuare".
Harding observă că expresia "It is expected" în limba engleză este o "construcţie pasivă stângace", iar din punct de vedere gramatical "ojidaetsia" ("se aşteaptă"), în varianta rusă, este mai logică şi nu pare stranie.
Printre alte rusisme care, aparent, s-au strecurat în text, se numără "neodnoznacinosti" ("ambiguities" - ambiguităţi) şi "to enshrine" (în rusă "zakrepit" - a consolida, a fixa), a adăugat Harding, remarcând că aceste particularităţi "ridică semne de întrebare cu privire la autorul textului".
Casa Albă a recunoscut anterior că planul a fost elaborat de trimisul special al preşedintelui american pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, şi de emisarul prezidenţial rus, Kirill Dmitriev. Se pare că aceştia au scris textul în timpul unei întâlniri la Miami. Cu toate acestea, Ucrainei şi aliaţilor săi europeni nu li s-a permis să participe la procesul de elaborare, notează The Moscow Times.
Luke Harding a lucrat mult timp în Rusia. În 2011, a devenit primul jurnalist străin expulzat din ţară după încheierea Războiului Rece, pentru presupusa încălcare a regulilor de acreditare. Harding publicase înainte de aceasta o serie de articole în The Guardian, bazate pe materiale WikiLeaks, inclusiv despre presupuse legături între oficiali guvernamentali ruşi, oligarhi şi crima organizată.
În urma unei campanii internaţionale în apărarea lui Harding, autorităţile ruse i-au eliberat o nouă viză.
Potrivit The Moscow Times, care citează un exemplu din analiza jurnalistul britanic, în expresia "All ambiguities of the last 30 years will be considered settled", cuvântul "ambiguities" apare într-adevăr stângaci. Termenul "ambiguities" nu prea se potriveşte în acest context. Apoi, mai adecvată ar fi fost utilizarea sintagmei "should be considered" ("ar trebui considerate") şi nu "will be considered" ("vor fi considerate"). S-ar putea ca în limba rusă propoziţia să fi fost redactată astfel: "Toate ambiguităţile din ultimii 30 de ani vor fi considerate rezolvate".
"O listă cu dorinţele lui Putin", a declarat pentru Politico un oficial european de rang înalt, familiarizat cu noul plan în 28 de puncte scurs în media dinspre Washington. Este doar o listă de "puncte menite să-l satisfacă pe Putin", a insistat el, subliniind că este un plan foarte prost.
Planul prevede concesii teritoriale semnificative în favoarea Rusiei, ţara agresoare, şi foarte multe constrângeri pentru Ucraina, victima agresiunii, căreia i se fac promisiuni că i se va garanta securitate.
Comentează