Premium
Tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote vor fi expuse la Palatul Suţu începând cu 22 octombrie, potrivit news.ro.
Expoziţia „Carte rară din epoca domniilor fanariote” va fi deschisă la Muzeul Municipiului Bucureşti pe 22 octombrie, la ora 10.00.
În 2021 se împlinesc 200 de ani de la sfârşitul regimului fanariot, care în Ţara Românească a început de facto în 1716 şi s-a încheiat în 1821.
Cu această ocazie, MMB propune o privire retrospectivă asupra realizărilor culturale ale acestei controversate epoci, din perspectiva cărţii şi tiparului.
„Pe fundalul teoretic al reconsiderărilor istoriografice contemporane şi cu suportul documentar al cărţii vechi şi rare din patrimoniul muzeului, dorim să conturăm o altă imagine a acestei perioade, percepută ca plină de abuzuri, tiranie şi regres. Principii fanarioţi au fost acuzaţi că au alungat limba română de la Curtea domnească şi din Şcoală, înlocuind-o cu limba greacă, că au sprijinit instituirea monopolului Bisericii asupra Tiparului şi că au introdus Cenzura. Li s-a reproşat că nu au înfiinţat tipografii şi că au lăsat tipărirea cărţilor în grija mitropoliţilor care, fiind în majoritate de origine greacă, nu ar fi fost interesaţi să scoată la lumină cărţi în limba română”, transmit reprezentanţii muzeului.
În plan cultural, domniile fanariote au adus o deschidere către civilizaţia occidentală, în special spre cea franceză, după 1774.
Demersul Muzeului Municipiului Bucureşti se doreşte a fi un argument, susţinut cu mijloace expoziţionale, că această epocă nu reprezintă o perioadă de stagnare şi de imitare epigonică a trecutului, ci un evident progres, pregătind renaşterea naţională din prima jumătate a veacului al XIX-lea.
„Domnitorii fanarioţi au iubit cărţile, învăţătura şi pe cei învăţaţi, iar tiparul a jucat un rol important în proiectele lor de reformare a societăţii. Cei mai mulţi dintre ei au fost oameni cultivaţi, unii au scris şi au tradus cărţi sau au avut biblioteci însemnate. Sub patronajul lor s-au înfiinţat şcoli şi tipografii, deopotrivă româneşti şi greceşti şi s-au publicat mai multe cărţi în limba română, decât în greacă. Tot ei au emis primele reglementări în domeniul tipăririi şi vânzării de carte în Ţările Române”.
În această perioadă, în Ţara Românească au funcţionat zece tipografii (la Bucureşti, Râmnicu-Vâlcea şi Buzău), în care s-au imprimat peste 300 de tipărituri în majoritate în limba română, dar şi în greacă şi slavonă. Principalii editori au fost înalţii ierarhi, deopotrivă români şi greci, care au făcut din tipografiile lor adevărate case editoriale. Tiparul a fost folosit ca mijloc de răspândire a ştiinţei de carte, de consolidare a Ortodoxiei interne, de susţinere a Ortodoxiei româneşti din Transilvania, precum şi de sprijinire a Ortodoxiei sud-dunărene şi orientale.
Expoziţia prezintă tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote selectate din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucureşti. Ele se încadrează în categoria carte românească veche şi rară şi constituie surse documentare pentru istoria culturală a secolului fanariot. Fiind mai ales obiect de studiu pentru specialişti, aceste volume sunt mai puţin cunoscute publicului larg.
Vor putea fi comparate cărţi bisericeşti, cărţi cu tematică laică (juridică, literară, istorică) tipărite la Bucureşti şi Râmnic sub patronajul domnitorilor fanarioţi (începând cu Nicolae Mavrocordat şi încheind cu Alexandru Suţu), precum şi lucrări publicate în aceeaşi perioadă de autori români şi greci la Viena şi Leipzig. Majoritatea exemplarelor păstrează pe filele lor însemnări manuscrise, care au permis reconstituirea drumului străbătut de la ieşirea din tipografie, până la destinaţia actuală.
Curatorul expoziţiei care va putea fi vizitată până pe 20 martie 2022 este dr. Daniela Lupu.
