Premium
Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens, arată rezultatele Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) publicat vineri de Comisia Europeană, care urmăreşte progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale.
Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de-al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluţii ale economiei şi ale societăţii digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării şi a furnizării de servicii digitale şi rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menţionate şi vor fi expuse mai clar în ediţia din 2022.
Citește și: România se situează pe ultimul loc în UE la servicii publice digitale
În pofida unei anumite convergenţe, continuă să existe un decalaj mare între ţările UE care deţin poziţii fruntaşe şi cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătăţiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei.
Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate ţările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte creşterea gradului de digitalizare şi de competitivitate, însă se poate face mai mult.
"Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiţii esenţiale prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru a le oferi tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor cele mai bune oportunităţi digitale", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.
DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta iniţiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care defineşte ambiţia Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală şi obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competenţele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor şi a serviciilor publice.
Calea către Deceniul digital, un program de politică prezentat în septembrie 2021, stabileşte, împreună cu statele membre, o nouă formă de guvernanţă prin intermediul unui mecanism de cooperare anuală între instituţiile UE şi statele membre, menit să asigure că acestea îşi îndeplinesc împreună ambiţiile. "Calea către Deceniul digital" atribuie DESI monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor Deceniului digital şi, din acest motiv, indicatorii DESI sunt în prezent structuraţi în jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală.
Ca parte a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puţin 20% din alocările lor naţionale din cadrul planului de redresare şi rezilienţă; până în prezent, statele membre ating sau depăşesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de ţară DESI includ o sinteză a investiţiilor şi a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare şi rezilienţă pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu, potrivit Agerpres.ro.
În ceea ce priveşte competenţele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel puţin competenţe digitale elementare. Datele arată o uşoară creştere a numărului de specialişti TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialişti TIC, faţă de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55% dintre întreprinderi au raportat dificultăţi în recrutarea de specialişti TIC în 2020, această lipsă de angajaţi cu competenţe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre.
Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor şi a oportunităţilor în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competenţe, care prevăd ca 80% din populaţie să deţină competenţe digitale elementare şi să existe 20 de milioane de specialişti TIC. Se preconizează îmbunătăţiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17% din investiţiile în domeniul digital din planurile de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competenţelor digitale (aproximativ 20 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro).
Comisia a publicat şi Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanţial între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte competenţele digitale specializate. Doar 19% dintre specialiştii în domeniul TIC şi aproximativ o treime dintre absolvenţii de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică sunt femei.
Datele privind conectivitatea arată o îmbunătăţire a "reţelelor de foarte mare capacitate" (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59% dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut faţă de situaţia de acum un an, când reţelele respective erau disponibile numai în proporţie de 50%, însă este încă departe de acoperirea universală cu reţele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22% în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, faţă de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane.
De asemenea, Comisia a publicat studii privind preţurile pentru comunicaţiile mobile şi fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 şi planurile naţionale în materie de bandă largă. 11% din investiţiile digitale din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate conectivităţii.
În ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creştere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre întreprinderi în 2018 la 26% în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informaţii prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) şi software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80% faţă de 35% în ceea ce priveşte ERP şi, respectiv, 48% faţă de 25% în ceea ce priveşte tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate. Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite. Ambiţia UE pentru 2030 este ca 90% dintre IMM-uri să aibă cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referinţă de 60% în 2020 şi cel puţin 75% dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar şi în mai multe dintre ţările cu cele mai bune rezultate, faţă de obiectivul de 75%. Un aspect important este faptul că aproximativ 15% din investiţiile digitale din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate capacităţilor digitale şi cercetării şi dezvoltării în sectorul digital.
Îmbunătăţirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătăţit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37% din investiţiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătăţiri semnificative în următorii ani.
Comisia a pus, de asemenea, la dispoziţie Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetăţenii din 36 de ţări europene a serviciilor de guvernare digitală.
