Este și motivul pentru care principalele formațiuni și alianțe politice și-au desemnat candidați la funcția de președinte al CE, care vor participa la campaniile electorale din statele membre și se vor duela în dezbateri televizate.
În alegerile europene de la 22-25 mai vor vota nu mai puțin de 400 de milioane de alegători în întreaga Uniune Europeană, care vor alege 751 de membri ai Parlamentului European care își încep în iulie mandatele de cinci ani.
Pentru prima dată, componența noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie, instituția executivă a UE, care inițiază legislația și supraveghează punerea sa în aplicare. Conform noilor reguli, șefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor președinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ținând cont de rezultatele alegerilor.
PE îl va alege pe președintele Comisiei cu majoritate absolută, adică cel puțin jumătate plus unu din cei 751 de membri ai legislativului comunitar care vor fi aleși, respectiv 376 de voturi. Această majoritate va fi formată în urma rezultatelor obținute în alegeri de formațiunile paneuropene care și-au desemnat în premieră candidați proprii pentru postul de președinte al CE și care vor forma grupuri politice în viitorul legislativ comunitar.
În actualul legislativ comunitar, cele 766 de locuri au fost împărțite între șapte grupuri politice și cel al neafiliaților, cel mai important grup fiind cel al Partidului Popular European (35,77%, 274 de membri), urmat de cel al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (25,46%, 195 de membri), Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (10,96%, 84 de membri), grupul Verzi/Alianța Liberă Europeană (7,57%, 58 de membri), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (7,44%, 57 de membri), grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (4,57%, 35 de membri), grupul Europa Libertății și Democrației (4,05%, 31 de membri), în timp ce grupul neafiliaților termină actuala legislatură cu 32 de membri (4,18%). Pentru a fi înregistrat, orice grup politic trebuie să reunească cel puțin 25 de membri din cel puțin un sfert din țările membre, în prezent șapte.
Nu mai puțin de cinci dintre formațiunile paneuropene reprezentate în PE de aceste grupuri și-au desemnat candidați pentru președinția PE. Este vorba de Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (Partidul Socialiștilor Europeni), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni) și Alexis Tsipras (Partidul Stângii Europene). Aceștia se vor înfrunta la 15 mai într-o dezbatere desfășurată la sediul Parlamentului European, care va dura o oră și jumătate, dar această dezbatere comună va fi precedată de dueluri televizate în diverse formule, după ce startul a fost dat la 10 aprilie de o primă confruntare Juncker-Schulz.
Cu acest prilej, cei cinci candidați vor avea ocazia să răspundă direct celor mai mari preocupări ale alegătorilor pentru viitorul Europei și să-și precizeze pozițiile pe diverse teme de campanie, ceea ce speră că va crește interesul pentru scrutinul comunitar și va alimenta o prezență sporită la vot, după ce aceasta a atins un minim istoric de 43% la ultimele alegeri europene din 2009.
Totodată, noul Parlament European ales după alegerile din mai va avea un cuvânt mult mai greu de spus în elaborarea legislației europene în următorii cinci ani, legislativul comunitar fiind acum o componentă fundamentală pentru sistemul european de luare a deciziilor și având o influență egală cu cea a guvernelor naționale în ceea ce privește aproape toată legislația UE. Ținând cont de faptul că PE este singura instituție a Uniunii aleasă în mod direct, mesajul principal de stimulare a prezenței la vot este că prin participarea la aceste alegeri votanții europeni vor avea o influență mai mare ca oricând.
În ceea ce privește votul propriu-zis, există reguli comune la nivelul UE pentru alegeri, dar într-o mare măsură acestea sunt organizate în jurul legilor naționale. De exemplu, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă folosește un sistem de liste închise sau deschise sau un prag specific, atât timp cât acesta nu depășește 5%. Există unele incompatibilități comune, dar fiecare țară poate impune, de asemenea, unele proprii. Vârsta minimă de vot este de 18 ani, cu excepția Austriei, unde această vârstă este 16 ani. Vârsta minimă pentru candidați variază de la țară la țară, deși în cele mai multe cazuri este, de asemenea, 18 ani. Votul este obligatoriu în Belgia, Cipru, Grecia și Luxemburg.
Pentru prima dată, serviciul de comunicare al PE va furniza primele estimări ale structurii politice a PE de îndată ce ultimele secții de vot se vor închide, la ora locală 22.00 a zilei de 25 mai. Cifrele vor fi actualizate în mod constant pe măsură ce rezultatele alegerilor vor veni din țările membre și vor fi disponibile și online. De altfel toate datele, inclusiv cele privitoare la prezența la vot, estimări ale repartizării locurilor și diverse statistici vor fi disponibile în timp real, pe site-ul special dedicat, results-elections2014.eu, care a fost lansat încă de la 1 aprilie.
La 27 mai, actuala Conferință a președinților — președintele PE și liderii grupurilor politice — se va întruni pentru a realiza o primă evaluare a rezultatelor alegerilor. Președintele PE, Martin Schulz, îl va informa apoi pe președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, despre concluziile Conferinței președinților. Ulterior în cursul zilei va avea loc și o reuniune a Consiliului European, care îi reunește pe șefii de stat și de guvern.
Eurodeputații nou aleși se vor întâlni în cursul lunii iunie pentru a forma grupurile politice, acestea urmând să-și notifice constituirea președintelui PE până la 24 iunie. După ce administrația PE va verifica acreditările membrilor aleși notificați de autoritățile naționale competente, cei 751 de membri ai noului legislativ comunitar vor participa la deschiderea primei sesiuni de la 1 iulie 2014.
Agerpres
Prima sesiune a noului Parlament va fi dedicată constituirii formale a Parlamentului, când deputații își aleg președintele, 14 vicepreședinți și cinci chestori. Deschiderea sesiunii va fi prezidată de către președintele în exercițiu, dacă acesta va fi reales. Altfel, sarcina este executată de către vicepreședinții în exercițiu în ordinea priorității sau, în lipsa unuia dintre aceștia, de către eurodeputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă, conform articolului 12 din Regulamentul de procedură al PE.
Candidații pentru președinția PE pot fi propuși fie de un grup politic, fie de cel puțin 40 de membri. Alegerile se desfășoară pe durata primei zile a sesiunii prin vot secret pe hârtie, iar pentru a fi ales candidatul trebuie să obțină o majoritate absolută din voturile exprimate, adică 50% plus unu. Dacă după trei runde niciun candidat nu a obținut o majoritate absolută din voturile exprimate, cei doi membri care au obținut cele mai multe voturi vor lua parte la al patrulea tur de alegeri. Președintele nou ales va prelua conducerea și poate susține un discurs de deschidere, urmând ca apoi să prezideze alegerea vicepreședinților și a chestorilor.
Candidații la funcția de vicepreședinte sau chestor trebuie, de asemenea, să fie propuși de către un grup politic sau de cel puțin 40 de membri ai PE. Alegerea vicepreședinților are loc în a doua zi a sesiunii, prin vot secret pe hârtie. Rolul acestora este de a îl înlocui pe președinte în realizarea sarcinilor sale atunci când este necesar, incluzând prezidarea sesiunilor plenare. Vicepreședinții PE sunt, de asemenea, membri ai Biroului, instituția responsabilă cu toate problemele de natură administrativă, organizațională și de personal în legislativul comunitar. La rândul lor, cei cinci chestori se ocupă de chestiuni administrative care afectează în mod direct membrii.
În săptămâna care urmează sesiunii constitutive a Parlamentului, comisiile permanente își vor alege președinții și vicepreședinții, la fel ca și delegațiile interparlamentare ale PE.
În a doua sesiune plenară din iulie, din 14-17 iulie începe procesul de desemnare a președintelui CE, care se poate finaliza într-o singură rundă. Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul alege președintele Comisiei. Consiliul European trebuie să ia în considerare rezultatele alegerilor din PE atunci când va face propuneri pentru funcția de președinte al CE. Alegerea candidatului ar urma să fie simplificată pentru guverne, întrucât noua distribuție pe grupuri politice din PE va fi cunoscută către mijlocul lunii iunie.
După ce Consiliul European va face propunerile pentru președintele CE, poate avea loc o perioadă de negocieri cu Parlamentul pe tema priorităților politice și a programului pe care îl are. A doua sesiune plenară din iulie va oferi însă Parlamentului European prima ocazie să se pronunțe asupra candidatului propus, iar votul va fi secret. Pentru a fi ales, candidatul propus va avea nevoie de susținerea majorității membrilor, adică cel puțin jumătate plus unu din cei 751 de membri aleși, respectiv 376 de voturi.
În cazul în care candidatul este respins, Consiliul European, hotărând prin majoritate calificată, are la dispoziție o lună pentru a propune un nou candidat.
Odată ales președintele executivului comunitar, Consiliul, cu acordul președintelui ales, adoptă lista comisarilor desemnați. Aceștia se vor prezenta apoi în fața comisiilor parlamentare relevante pentru domeniile de responsabilitate pe care le vizează, audierile fiind publice. Ulterior, fiecare comisie se întrunește pentru a evalua expertiza și performanța candidatului, aceste evaluări fiind trimise președintelui PE. În trecut, aceste audieri au dus la retragerea sau schimbarea portofoliilor comisarilor desemnați.
După acest proces de verificare, președintele Comisiei prezintă întregul Colegiu de Comisari precum și programul acestora într-o sesiune a PE, care va fi validat printr-un vot cu majoritate simplă. Dacă plenul PE aprobă președintele și comisarii, ei pot fi numiți de către Consiliu, prin majoritate calificată.
Comentează