Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Traseul unui dosar istoric - Cum au fost trimiși Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu în fața instanței după 30 de ani

dosar revolutie

După aproape 30 de ani de la Revoluție, autoritățile din România au finalizat ancheta privind evenimentele din 1989. Dosarul în care s-au făcut investigații privind infracțiuni împotriva umanității a fost închis și redeschis de mai multe ori, ultima dată ca urmare a criticilor CEDO si a numeroaselor decizii de acordare a unor despăgubiri victimelor sau urmașilor.

Procurorii militari susțin, in rechizitoriul prin care au trimis în judecată dosarul Revoluției, că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat prin aparițiile televizate și ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste. Anchetatorii anunta că au clasat acuzațiile aduse fostului premier Petre Roman.

In dosar au fost trimiși in judecata, pentru infracțiuni contra umanității, Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier, și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 17 iunie 2016, confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei în urma cererii formulate de fostul prim procuror adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu. Cauza fusese inchisa in octombrie 2015. Judecătorii au motivat decizia menționând că ancheta a fost făcută "superficial", aproape incomplet.

"Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente", se arată în motivarea deciziei de confirmare a redeschiderii dosarului.

Citeste si Emoții prelungite pentru Călin Popescu Tăriceanu - Instanța supremă a amânat pronunțarea sentinței definitive

Judecătorul spunea că, in intervalul 27.02.2014, cand a fost inregistrat dosarul, până la 14.10.2015, cand a fost clasat, procurorii nu au făcut "niciun act de procedură" .

Anterior, dosarul a fost plimbat, timp de mai mulți ani, între structurile Parchetului General, de la magistrații militari la cei civili si invers, in funcție de modificările legislative.

În 1991, fostii sefi ai Securității, Tudor Postelnicu și Iulian Vlad, au fost condamnatu la 6, respectiv 4 ani de închisoare, pentru că au ordonat şi au executat acţiuni de reprimare a mişcării de protest din Bucureşti,fiind reţinute şi cercetate nelegal un număr de 1245 de persoane în scopul de a se obţine declaraţii cu privire la conducătorii şi organizatorii acţiunii de protest.

În 1992, Iulian Vlad a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav.

Un an mai târziu, Tudor Postelnicu a fost condamnat la 17 ani de detenție, Ion Dincă (fost prim viceprim-ministru şi membru C.P.Ex al PCR) la 15 ani, Emil Bobu (fost secretar şi membru al Comitetului Politic Executiv al PCR) și Manea Mănescu (fost vicepreşedinte al Consiliului de Stat şi membru C.P.Ex al PCR) la câte 10 ani de închisoare, acuzațiile fiind de complicitate la omor deosebit de grav. Judecătorii au reținut că, prin acordul lor exprimat în cadrul şedinţelor C.P.Ex. al PCR din data de 17.12.1989 şi 22.12.1989 precum şi prin acţiunile concrete pe care le-au întreprins, au acţionat pentru reprimarea demonstraţiilor din Timişoara, Cluj, Bucureşti şi celelalte localităţi unde au fost înregistrate victime.

În octombrie 2008, ÎCCJ i-a condamnat pe generalii Mihai Chițac și Victor Athanasie Stănculescu la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara, după ce procesul finalizat în anul 2000 cu aceeași sentință a fost reluat ca urmare a unui recurs în anulare formulat de procurorul general de la acea vreme, Joița Tănase.

De altfel, în 20o9, când procuror general al României era Laura Codruța Kovesi, președintele de atunci solicita soluționarea dosarelor istorice.

„Dar nu pot să vă promit o soluţie şi nici să îndrept ce timp de 18 ani nu s-a făcut. Vom avea o soluţie cât de repede se poate”, a răspuns Kovesi.

„Nu mă confundaţi cu un ziarist căruia îi faceţi o declaraţie! Vorbiţi cu şeful statului, care vă spune aşa: au murit 1.600 de oameni la Revoluţie, iar voi închideţi dosarul (...) Au murit oameni la mineriada din 13-15 (iunie, n. r.). Ce vreţi să-mi spuneţi, că vă impun o soluţie? Vă impune realitatea să spuneţi dacă s-au împuşcat singuri oamenii ăia sau au fost împuşcaţi”, a replicat Traian Băsescu.

Foștii revoluționari și urmașii acestora s-au adresat CEDO, Curtea obligând statul român, prin mai multe decizii, să le plătească despăgubiri.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.