Prefectul Harghitei, Petres Sandor, a declarat luni, în şedinţa Colegiului Prefectural, că este nevoie de optimizarea modului în care populaţia este pregătită pentru a răspunde alarmărilor în situaţii de urgenţă sau pentru a folosi adăposturile de protecţie civilă, ţinând cont şi de războiul de la graniţele României, potrivit Agerpres.
Prefectul a făcut mai multe declaraţii despre acest subiect după ce şeful ISU Harghita, Adrian Luca, a prezentat în cadrul şedinţei un material despre situaţia mijloacelor de alarmare existente în judeţ.
El a opinat că este cazul ca populaţia să îşi revizuiască atitudinea faţă de importanţa alarmării şi a adăposturilor civile.
"Avem în desfăşurare şi o activitate legată de adăposturile existente în judeţ şi trebuie să spunem că cei 70 şi ceva de ani, 77 cel puţin în care această regiune a noastră, Slavă Domnului, nu a fost implicată într-un conflict armat, ne-a făcut pe noi toţi, cu foarte puţine excepţii, să uităm de importanţa adăposturilor, să uităm de importanţa alarmării şi cred că este cazul să ne revizuim atitudinea faţă de aceste lucruri. Doamne fereşte să fim nevoiţi să le revizuim", a afirmat Petres Sandor.
Prefectul a spus că în copilăria şi tinereţea sa, în comuna în care trăia, situaţiile de urgenţă erau anunţate prin tragerea clopotelor de la biserică şi copiii erau învăţaţi de părinţi să înţeleagă ce anunţă felul în care bate clopotul.
El a mai precizat că, în prezent, oamenii sunt deranjaţi de mesajele RO-ALERT primite, dar şi de exerciţiile de alarmare care au loc periodic.
"Nu ştiu dacă astăzi se mai păstrează această informaţie (alarmarea prin sunetele clopotelor - n.r.), dar ştiu sigur, din propria experienţă, că exerciţiile de alarmare prin sirene şi respectiv utilizarea RO-ALERT provoacă mai mult nemulţumire în rândul concetăţenilor. Nu sunt foarte sigur că mai mult de una din zece persoane ar şti ce înseamnă codurile transmise prin sirene, ce înseamnă modul în care sună sirena. Ştim un lucru, că ne deranjează, dar dacă Doamne fereşte ar fi nevoie, cred că 9 din 10 nu am înţelege mesajul transmis de sirenă. Sincer, şi pe mine mă deranjează dacă noaptea, la 3, ţiuie toate telefoanele că a apărut un urs la Şumuleu, dar mă întreb oare ce e mai bine: să fie deranjaţi 1.000, 5.000 de oameni sau să se piardă o viaţă de om? Cred că va trebui să găsim metode prin care, pe de o parte, să şi optimizăm modul în care pregătim populaţia pentru aceste lucruri şi modul în care utilizăm alarmările, dar pe de altă parte trebuie să ne gândim la căi eficiente pentru a-i reînvăţa pe semenii noştri ce înseamnă şi cum trebuie utilizate aceste mijloace, ca Doamne fereşte, la nevoie, să ştim ce se întâmplă", a declarat Petres Sandor.
Prefectul şi-a exprimat speranţa că, în viitor, se vor purta discuţii cu toţi cei implicaţi, pentru rezolvarea acestei probleme, punctând faptul că "la momentul actual suntem foarte departe de ceea ce ar însemna să fim cât de cât pregătiţi".
Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ISU Harghita, în judeţ există 151 de mijloace de alarmare, dintre care 24 de sirene electronice şi 127 de sirene electrice, 54 dintre ele fiind integrate în Sistemul Naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare. Datele statistice mai arată că patru din cele 151 de sirene nu sunt funcţionale.
La nivelul judeţului există şi două unităţi administrativ-teritoriale, respectiv Plăieşii de Jos şi Sântimbru, care nu sunt asigurate cu echipamente de alarmare.
El a opinat că este cazul ca populaţia să îşi revizuiască atitudinea faţă de importanţa alarmării şi a adăposturilor civile.
"Avem în desfăşurare şi o activitate legată de adăposturile existente în judeţ şi trebuie să spunem că cei 70 şi ceva de ani, 77 cel puţin în care această regiune a noastră, Slavă Domnului, nu a fost implicată într-un conflict armat, ne-a făcut pe noi toţi, cu foarte puţine excepţii, să uităm de importanţa adăposturilor, să uităm de importanţa alarmării şi cred că este cazul să ne revizuim atitudinea faţă de aceste lucruri. Doamne fereşte să fim nevoiţi să le revizuim", a afirmat Petres Sandor.
Prefectul a spus că în copilăria şi tinereţea sa, în comuna în care trăia, situaţiile de urgenţă erau anunţate prin tragerea clopotelor de la biserică şi copiii erau învăţaţi de părinţi să înţeleagă ce anunţă felul în care bate clopotul.
El a mai precizat că, în prezent, oamenii sunt deranjaţi de mesajele RO-ALERT primite, dar şi de exerciţiile de alarmare care au loc periodic.
"Nu ştiu dacă astăzi se mai păstrează această informaţie (alarmarea prin sunetele clopotelor - n.r.), dar ştiu sigur, din propria experienţă, că exerciţiile de alarmare prin sirene şi respectiv utilizarea RO-ALERT provoacă mai mult nemulţumire în rândul concetăţenilor. Nu sunt foarte sigur că mai mult de una din zece persoane ar şti ce înseamnă codurile transmise prin sirene, ce înseamnă modul în care sună sirena. Ştim un lucru, că ne deranjează, dar dacă Doamne fereşte ar fi nevoie, cred că 9 din 10 nu am înţelege mesajul transmis de sirenă. Sincer, şi pe mine mă deranjează dacă noaptea, la 3, ţiuie toate telefoanele că a apărut un urs la Şumuleu, dar mă întreb oare ce e mai bine: să fie deranjaţi 1.000, 5.000 de oameni sau să se piardă o viaţă de om? Cred că va trebui să găsim metode prin care, pe de o parte, să şi optimizăm modul în care pregătim populaţia pentru aceste lucruri şi modul în care utilizăm alarmările, dar pe de altă parte trebuie să ne gândim la căi eficiente pentru a-i reînvăţa pe semenii noştri ce înseamnă şi cum trebuie utilizate aceste mijloace, ca Doamne fereşte, la nevoie, să ştim ce se întâmplă", a declarat Petres Sandor.
Prefectul şi-a exprimat speranţa că, în viitor, se vor purta discuţii cu toţi cei implicaţi, pentru rezolvarea acestei probleme, punctând faptul că "la momentul actual suntem foarte departe de ceea ce ar însemna să fim cât de cât pregătiţi".
Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ISU Harghita, în judeţ există 151 de mijloace de alarmare, dintre care 24 de sirene electronice şi 127 de sirene electrice, 54 dintre ele fiind integrate în Sistemul Naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare. Datele statistice mai arată că patru din cele 151 de sirene nu sunt funcţionale.
La nivelul judeţului există şi două unităţi administrativ-teritoriale, respectiv Plăieşii de Jos şi Sântimbru, care nu sunt asigurate cu echipamente de alarmare.
Comentează