Premium
Tribunalul penal federal elveţian a respins recursul formulat de un om de afaceri rus împotriva extrădării sale în SUA într-un dosar de "insider trading" cu prejudiciu mare, relatează AFP.
Într-un verdict emis la 16 noiembrie şi transmis luni AFP, Tribunalul penal federal respinge, de asemenea, cererea de punere în libertate depusă de Vladislav Kliuşin.
Potrivit media de opoziţie ruse, Kliuşin ar fi foarte apropiat de un înalt responsabil de la Kremlin, Aleksei Gromov, prim adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale ruse. Gromov, care a fost purtător de cuvânt al Kremlinului între 2000 şi 2008, răspunde de media în cadrul administraţiei prezidenţiale.
Kliuşin a precizat în recursul său că este urmărit din "motive politice", sperând să beneficieze astfel să beneficieze de faptul că Elveţia nu autorizează extrădarea pentru infracţiuni politce.
Tribunalul a precizat însă că nu are îndoieli asupra "independenţei justiţiei americane" şi a respins "obiecţia de delict politic".
Kliuşin este, potrivit Biroului federal al justiţiei (OFJ) elveţian, acuzat în SUA de "delict de insider trading (folosirea de informaţii din interior pentru tranzacţii pe bursă - n. r.) în valoare de zeci de milioane de dolari împreună cu mai mulţi complici". El a fost arestat în cantonul elveţian Valais în luna martie.
Omul de afaceri, care conduce mai multe societăţi potrivit media ruse, este în special proprietarul grupului M13, specializat în baze de date şi resurse informatice.
Acest grup a dezvoltat sistemul "Katiuşa" de monitorizare a media şi a reţelelor sociale, utilizat oficial din 2016 de administraţia prezidenţială rusă, precum şi de mulţi alţi miniştri ruşi, potrivit Agerpres.ro.
Pe 7 aprilie, Elveţia a primit o cerere de extrădare din partea Rusiei, pe care OFJ a anunţat după câteva luni că a respins-o.
Cererea rusă a fost urmată de una americană pe 19 aprilie. Elveţia a acceptat această cerere pe 24 iunie, dar Kliuşin a făcut apel la decizie pe lângă Tribunalul penal federal.
El nu mai dispune acum de căi de apel, dar, în cazurile speciale, decizia poate fi atacată la Tribunalul federal, dacă acesta consideră că este necesar.
