Preşedintele american Donald Trump a estimat luni că "ceva bun" ar putea rezulta în urma eforturilor de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, după ce a formulat un plan de pace asupra căruia SUA şi Ucraina au avut duminică discuţii oficiale la Geneva, relatează agenţia EFE.
"Este într-adevăr posibil să se obţină progrese majore în discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina? Nu cred până nu văd, dar s-ar putea întâmpla ceva bun", a scris Trump pe platforma sa de socializare Truth Social.
Mesajul liderului de la Casa Albă - care vineri a dat Ucrainei termen limită data de 27 noiembrie să accepte planul de pace şi sâmbătă a acuzat-o din nou de lipsa recunoştinţei pentru ajutorul american primit în războiul cu Rusia - vine după ce SUA, Ucraina şi susţinătorii europeni ai acesteia din urmă au modificat duminică planul de pace în 28 de puncte propus de SUA, convenind un "cadru de pace actualizat şi îmbunătăţit", dar fără a publica detalii concrete, după ce Kievul şi europenii au formulat o contrapropunere la planul american.
Totuşi, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat, după discuţiile de la Geneva, că niciuna dintre problemele rămase în suspensie nu este "insurmontabilă" şi şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă se va ajunge la un acord, deşi a insistat că decizia finală aparţine Ucrainei şi Rusiei.
Controverse pe tema teritoriilor și forțelor armate ucrainene
Cât despre poziţia Moscovei, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a anunţat luni că Rusia respinge modificările cerute de europeni în planul de pace propus săptămâna trecută de SUA. El a descris drept "total neconstructiv" planul avansat de Ucraina şi de europeni ca o contrapropunere la planul american.
În versiunea iniţială a acestui document, a adăugat oficialul rus, "nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile pentru noi", în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate. Totuşi, el a considerat "firesc" ca planul iniţial "să fie modificat cu schimbări din partea noastră, cu siguranţă şi din partea ucraineană, precum şi din partea americană şi europeană", dar a subliniat că este nevoie de discuţii în care să fie implicată şi Moscova, care aşteaptă acum să fie contactată de Washington.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
Dar Ucraina şi aliaţii săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează şi cer ca orice negociere să pornească de la actuala situaţie a liniei frontului.
De asemenea, în versiunea iniţială a planului american, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie, în timp ce aliaţii europeni ai Kievului cer plafonarea efectivelor forţelor armate ucrainene la 800.000 de soldaţi şi să nu fie înscrisă în Constituţia Ucrainei acea menţiune privind neaderarea la NATO, ci doar să fie menţionat în acord lipsa consensului asupra acestei aderări în rândul statelor membre.
Negocierile includ și garanții de securitate și clauze economice
Tot conform planului american, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra "comunităţii transatlantice", dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său, doar cu staţionarea unor avioane de luptă europene în Polonia vecină. În schimb, aliaţii europeni ai Ucrainei - care au cerut anterior insistent desfăşurarea unui contingent de trupe în Ucraina, mai ales Franţa şi Regatul Unit, deşi Rusia a precizat că o asemenea desfăşurare este pentru ea inacceptabilă - solicită includerea în acord a unor posibile desfăşurări de trupe prin rotaţie sau de forţe de sprijin în Ucraina în cadrul aşa-numitei "Coaliţii de Voinţă", forţe care să nu fie sub comandă NATO, dar avioanele desfăşurate în Polonia să fie plasate sub comanda Alianţei.
Planul american conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie, o abordare inacceptabilă pentru europeni, care cer ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război şi activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.
Comentează