Premium
Dacă l-ai întâlni astăzi pe Isus și l-ai întreba „Tu cum o să votezi la Referendum?”, ce răspuns crezi că ai primi? Întrebăm, pentru că una din maximele cele mai des citate ale lui Iisus este: „Nu judecați, ca să nu fiți judecați!” Dacă Isus ne-a poruncit să nu judecăm, spun unii, de unde izvorește atâta „ură„ în comportamentul „creștinilor” față de legiferarea căsătoriei între parteneri de același sex? Nu este logic ca, dacă Isus nu a menționat niciodată cuvântul „homosexual,” el să fi recunoscut și legitimizat acest tip de căsătorie? Nu neapărat, și asta din următoarele motive:
Când a spus „de la începutul lumii, Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa”, Iisus și-a asumat și astfel a consacrat viziunea lui Dumnezeu despre căsătorie: o uniune sacră între un bărbat și o femeie. O persoană nu simte nevoia să justifice ceea ce și-a asumat de la sine și de la început.
Când a spus că „din inimă ies gândurile rele,...preacurviile, curviile,” Iisus a dezbătut subiectul sexualității în contextul căsătoriei între un bărbat și o femeie, nu a căsătoriei între persoane de același sex. În mentalul evreiesc antic, „preacurvia” însemna actul sexual imoral dintre un bărbat şi o femeie care nu era soţia lui, sau o femeie şi un bărbat care nu era soţul ei. Iisus nu a menționat subiectul homosexualitate, nu pentru că era o problemă necunoscută în vremea aceea. Toată lumea, inclusiv evreii, auziseră despre episoadele homosexuale ale lui Alexandru Macedon și despre practicilor multor alți eroi, scriitori celebri precum Socrate și Platon, și împărați greci și romani. Subiectul căsătoriei și a divorțului între un bărbat și o femeie era în sine atât de urgent, încât să menționeze problema homosexualității ar fi fost superfluu.
În plus, Isus nu a contrazis niciodată etica sexualității promovată de Vechiul Testament. Dimpotrivă! Când a afirmat: „ori și cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui,” Isus a mutat polemica despre sexualitate din sfera biologică în arena gândurilor și a imaginației – un nivel incomparabil mai strict decât cel al Legii lui Moise și a eticiștilor rabini din Palestina. E greu să citești astfel de cuvinte și să îl etichetezi pe Isus ca fiind „tolerant.”
De-alungul vremurilor, de brandul „Isus” s-au folosit şi ideologia marxistă, şi socialismul nazist, și Che Guevara, Liberation Theology și Noul Ateism; Iar acum noi; într-un mod nefiresc, incorect.
Să abuzezi de discursul antic impunându-i conotații postmoderne este o artă care excelează la „impresie artistică,” nu rigurozitate științifică. Orice clasicist de la Oxford University care îşi respectă blazonul va insista că Platon a elogiat dragostea homosexuală. O minimă familiaritate cu scrierile lui Platon și cu tabuurile ateniene ar impune o astfel de concluzie. De ce am insista atunci să schimbăm regulile jocului când mutăm polemica în contextul evreiesc? Cea mai superficială familiaritate cu scrierile lui Iisus și cu normele sociale și literare iudaice impun concluzia că Isus nu poate fi manipulat, nici chiar îmblânzit, de capriciile postmoderne.
Conf. univ. dr. Dan Aurelian Botică
